Turismul, a cărui creștere spectaculoasă ar urma să continue, reprezintă de-acum 8% din emisiile de gaze cu efect de seră și influențează tot mai mult modificările climatice, un lucru care nu era estimat până acum, potrivit unui studiu publicat luni, relatează AFP.
În perioada 2009-2013, amprenta mondială a sectorului a crescut de la 3,9 la 4,5 de gigatone echivalent CO2 (GtCO2e) - adică 15%, reprezentând de patru ori mai mult decât preconizau evaluări precedente, au calculat cercetători, al căror studiu a fost publicat în Nature Climate Change.
În ultimii cinci ani, cheltuielile turistice în lume au crescut de la 2.500 de miliarde de dolari la 4.700 de miliarde de dolari. O asemenea creștere nu poate fi compensată prin eforturi în vederea ”înverzirii” acestei activități, notează autorii, care își scad proiecțiile cu privire la o creștere anuală a sectorului de 4% până cel puțin în 2025, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Turismul, având în vedere creșterea sa și intensitatea sa în carbon, va reprezenta o parte tot mai mare a emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră”, avertizează ei, îndemnând la o supraveghere continuă a situației.
Autorii, care au studiat cazul a 160 de țări, constată că impactul turismului - național sau internațional - provine în mare parte din țări cu venituri mari, mai ales de la transportul aerian, care reprezintă aproximativ 20% din emisiile turistice.
Însă creșterea cea mai remarcabilă este legată de regiuni cu venituri medii.
”Vedem cererea turistică din India și China crescând rapid și ne așteptăm ca tendința să continue în acest deceniu”, explică un coautor, Ya-Yen Sun, de la Facultatea de Comerț a Universității din Queensland.
”În afară de mărimea populației, ceea ce este îngrijorător este că oamenii tind să călătorească mai departe, mai frecvent și cu avionul, cu venituri sporite”, adaugă universitarul. ”Reducerea emisiilor transportului este, așadar, un punct-cheie”.
”MAI APROAPE DE LOCUINȚĂ”?
În 2013, Statele Unite afișau cea mai puternică amprentă de carbon turistic, urmate de China, Germania, India, Mexic și Brazilia.
În schimb, locuitorii unor insule și destinații populare precum Croația, Grecia sau Thailanda sufereau cel mai puternic impact generat de vizitatori străini.
Impactul provine de la transporturi, dar și de la bunuri și servicii consumate - între altele de la locuință, alimentație, shopping.
Evaluări precedente nu includeau anumite sectoare care susțin indirect aceste activități - despădurirea, de exemplu - și nici întregul ciclu de viață al bunurilor și serviciilor, notează autorii.
”Analiza noastră oferă o viziune fără precedent a costului real al turismului”, declară Malik, de la Universitatea din Sydney.
Proiecțiile în 2025 sunt cuprinse între 5 GtCO2e à 6,5 GtCO2e, în funcție de măsurile luate.
”Este în interesul industiriei turismului” să-și reducă emisiile, a declarat luni, la Bonn, Patricia Espinosa, secretarul însărcinat cu modificările climatice la ONU, în marja unei sesiuni de discuții pe tema încălzirii globale. ”Pentru că mult din ceea ce «vinde» va depinde de protecția mediului”.
Până acum nici îndemnurile la a călători responsabil și nici tehnologiile nu au permis o schimbare a lucrurilor.
”Modificările de comportament din partea călătorilor (să călătorească mai puțin, mai aproape de locuință sau chiar să plătească o compensație în carbon) se dovedesc lente și marginale”, declară Ya-Yen Sun.
Iar în privința speranței la ”ameliorări tehnologice”, de exemplu în domeniul eficienței energetice, ”progrsele rămân lente”.
Impunerea unei taxe pe carbon sau unui sistem de schimb de cote de emisii serviciilor aeriene ar putea să se dovedească indispensabilă ”în vederea creșterii presiunii”, notează autorii.
Călătoriile internaționale și mai ales zborurile de lung curier se află între sectoarele cele mai înfloritoare. Numărul total al pasagerilor ar urma să se dubleze până în 2038, la 7,8 miliarde pe an, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA).
Aviația reprezintă aproape 2% din emisiile de CO2 generate de activitățile umane.
Adoptat în 2015 de comunitatea internațională, Acordul de la Paris care vizează menținerea nivelul încălzirii globale sub 2°C față de cel din perioada Revoluției Industriale, nu ține cont nici de aviație și nici de turism.
În acest stadiu, angajamentele țărilor semnatare, în cazul în care vor fi respectate, vor conduce la un nivel mondial de +3°C, potrivit cercetătorilor.
