Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomandă reluarea proiectului construirii hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița Lăpuștești, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată în urmă cu 2 ani de către autorități.
″Din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022-2031. Cu toate acestea, trebuie precizat că acumularea prin pompare este singura tehnologie matură și eficientă de stocare a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-2030″, se arată într-un document oficial al Transelectrica, analizat de Profit.ro.
Pe de altă parte, în urmă cu 2 ani, de la nivel înalt a venit informația că proiectul Tarnița va fi abandonat definitiv.
Potrivit companiei, în contextul țintelor de integrare a centralelor cu surse regenerabile angajate prin Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) la nivelul anului 2030 și pentru depășirea acestora în viitor, este oportună analizarea posibilităților de realizare de astfel de centrale de acumulare prin pompaj la nivel național.
Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupune o investiție de tip greenfield de circa 1 miliard de euro, centrala putând asuma atât rolul de compensare a producatorilor care funcționează în bandă, cât și rolul de echilibrare în sistemul energetic național, cel de al doilea fiind un rol strategic în securitatea energetică și siguranța națională, afirmă Transelectrica.
Compania mai amintește că, în stadiul inițial al studiilor de fezabilitate, obiectivul a fost considerat doar pentru compensarea producătorilor care funcționează în bandă, bazându-și veniturile strict pe diferența de preț al energiei dintre vârf și gol (în anii 2010-2020, diferența de preț era de circa 25 euro/MWh).
″În acest mod, până la nivelul anilor 2015, indicatorii de fezabilitate erau la limită, astfel că investiția a fost succesiv amânată. Astăzi, condițiile de piață de energie s-au schimbat, participarea la piața de echilibrare poate aduce venituri suplimentare consistente unei CHEAP. Mai mult decât atât, preconizata cuplare a piețelor de echilibrare, concomitent cu creșterea parcului de producție din surse regenerabile (impredictibile) la nivel european, va conduce la un interes și mai crescut pentru energiile de echilibrare. Având în vedere costurile ridicate de realizare a unei astfel de centrale, este oportună accesarea de fonduri europene. În concluzie este necesară reluarea proiectului de realizare a CHEAP Tarnița Lăpuștești sau realizarea unei analize la nivel național de stabilire a localției/ locațiilor optime pentru alte CHEAP, având în vedere posibilitățile de construire, integrarea în SEN, respectarea restricțiilor de mediu etc″, conchide Transelectrica.
"Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (...) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?", declara în ianuarie 2020 ministrul Energiei, Virgil Popescu, precizând că proiectul va fi scos din Strategia energetică națională.
Cea mai recentă variantă a proiectului Strategiei energetice naționale, pusă de curând în dezbatere publică de ministerul de resort, nu menționează ca atare proiectul Tarnița, în mod individual, însă se referă în general la hidrocentralele cu acumulare prin pompaj.
″După anul 2030, centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj devin oportune în mixul de capacități în toate scenariile analizate. Scenariile estimează capacități cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1.000 MW în anul 2050, cu variații între 850 MW și 1.100 MW. Scenariile în care necesarul estimat de capacități hidroelectrice cu acumulare prin pompaj este cel mai ridicat sunt cele cu decarbonizare ambițioasă″, se spune în proiectul de Strategie.
Timp de 2 ani, în perioada august 2014 – august 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești. În urma etapei de precalificare au rămas în cursă trei consorții formate din companii din China, respectiv Gezhouba Group Company Limited-Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River Hydropower-Hydrolancang International Energy.
În septembrie 2017, însă, Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița, luând în calcul inclusiv implementarea acestuia prin metoda parteneriatului public-privat.
Proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești prevedea că aceasta ar fi urmat să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea era prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, scopul ei fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
