Ideea construirii în Marea Neagră a unui cablu submarin Georgia-România care să interconecteze sistemele energetice din Caucazul de Sud cu cel al Europei continentale, menționată în mod repetat anul acesta de către ministrul Energiei de la București, Virgil Popescu, și chiar ironizată în piață ca o formă de″tichie de mărgăritar″, în condițiile crizei energetice, începe să prindă contur cel puțin pe hârtie, după ce operatorul sistemului energetic național al Georgiei, JSC Georgian State Electrosystem (GSE), omologul Transelectricii din România, a demarat elaborarea unui studiu de fezabilitate a proiectului, relevă date analizate de Profit.ro.
Georgienii au obținut finanțare de la Banca Mondială și, în urma unei licitații internaționale, au semnat un contract în acest scop cu firma italiană de consultanță în inginerie energetică CESI SpA, care a și început demersurile de elaborare a studiului, transmițând deja un raport preliminar pe această temă către GSE.
Contractul, în valoare de aproape 2,5 milioane euro, prevede că studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului viitor.
″Ca parte a studiului, GSE cooperează activ cu operatorul român de transport și sistem Transelectrica. Ministerul Economiei și Dezvoltării Sustenabile din Georgia derulează consultări periodice asupra proiectului cu ministerele relevante din România, Armenia și Azerbaijan, iar GSE – cu companiile energetice din țările menționate″, spune partea georgiană.
Proiectul cablului submarin este inclus în cel mai recent Plan de dezvoltare pe 10 ani a rețelei de transport de energie electrică din Georgia elaborat de GSE și ar putea fi introdus și în Planul similar al Transelectrica din România.
″La categoria de proiecte care nu sunt incluse în Planul de dezvoltare, dar se vor putea include în funcție de confirmarea parcurgerii etapelor de decizie necesare la nivelul părților interesate, a fost introdus proiectul de cablu submarin România-Georgia″, precizează Transelectrica. În aceeași categorie intră proiectele menite să racordeze la sistem hidrocentrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița, dacă se va decide în cele din urmă construirea ei.
De asemenea, proiectul a fost inclus în proiecțiile de dezvoltare a rețelei sincrone a Europei continentale întocmite de Asociația Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E).
Potrivit unei estimări preliminare a georgienilor, valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc peste mai mult de 7 ani, la finalul anului 2029.
Cablul submarin din Marea Neagră, gândit la 500 kV în dublu circuit, ar urma să aibă o lungime totală de 1.100 de kilometri și să conecteze stațiile electrice Anaklia din Georgia și Constanța Sud din România. Capacitatea preconizată de transfer de energie electrică a instalației va fi de 1.000 MW. Pentru realizarea proiectului, georgienii vor trebui să construiască la ei pe uscat și o stație electrică nouă de 500 kV și o linie în dublu circuit de 95 de kilometri care să o lege de una existentă.
″Cablul va fi echipat cu o conexiune digitală care va permite telecomunicații de înaltă calitate între România și Georgia″, potrivit celor de la GSE.
Principalele surse de import de energie electrică și gaze naturale ale Georgiei sunt Azerbaijanul și Turcia, autoritățile de la Tbilisi ținând să sublinieze că dependența de importurile din Rusia, este extrem de scăzută. Relațiile cu Moscova s-au deteriorat grav după invazia din 2008 a trupelor Kremlinului, care a dus la desprinderea din cadrul Georgiei a teritoriilor separatiste pro-ruse Abhazia și Osetia de Sud.
″Cablul va permite țărilor din Caucazul de Sud și României să profite de oportunități extinse de export-import și trading de energie electrică. Implementarea sa va contribui la întărirea securității energetice în Europa și Caucazul de Sud, asigurând posibilitatea de integrare a unor capacități noi de producție de energie din surse regenerabile. Proiectul strategic al cablului submarin ocupă un loc important pe agenda relațiilor dintre Georgia și Uniunea Europeană, precum și în cadrul cooperării dintre ENTSO-E și sistemul energetic georgian″, spune operatorul de transport și sistem al Georgiei, GSE.
Scepticismul industriei energetice românești cu privire la proiect se datorează și eșecului unei idei similare mai vechi, de construire a unui cablu electric submarin care să conecteze România cu Turcia.
Cel mai recent proiect asemănător pus în funcțiune este North Sea Link, cablul submarin de 730 de kilometri și 1.400 MW din Marea Nordului care leagă sistemele energetice naționale ale Norvegiei și Marii Britanii, intrat în operare în octombrie anul trecut.
