Astfel, Hidroelectrica are în vedere înființarea, împreună cu EDF Power Solutions International, a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company - JVC), în cote egale de 50% - 50% fiecare, în vederea dezvoltării proiectului Tarnița.
Pe ordinea de zi a unei AGA extraordinare convocată pentru luna viitoare se află ″aprobarea Acordului Acționarilor (Shareholders Agreeement, SHA) care urmează a fi încheiat de către SPEEH Hidroelectrica SA cu EDF Power Solutions International, prin care se definesc termenii și condițiile privind modul de funcționare al unei companii (societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company - JVC) care va fi înființată de către părți în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Investiția/ Oportunitatea Propusă″.
Hidroelectrica este controlată de Ministerul Energiei, cu circa 80% din capital.
În februarie anul acesta, autoritățile de la București anunțau că de proiectul Tarnița sunt interesați, ca potențiali investitori, conglomeratul francez EDF și cel japonez Itochu, care au purtat discuții aplicate pe tema fezabilității sale cu operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, ce susține necesitatea implementării proiectului.
Și Hidroelectrica își declarase interesul.
Vechiul studiu de fezabilitate al proiectului-mamut de construire a hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești, întocmit în 2008 și ulterior actualizat în 2014, se află în patrimoniul companiei de stat Hidro Tarnița SA, înființată în 2013 special pentru implementarea proiectului Tarnița, dar aflată în faliment în vederea lichidării din noiembrie 2023, după eșecul demersului de atragere de investitori privați ca parteneri în proiect din perioada 2014-2017.
Studiul include analiză de senzitivitate, planșe desenate, studii topo și geotehnice, studii de soluții pentru racordarea la sistemul energetic național (SEN), precum și analiză de încadrare a funcționării hidrocentralei în SEN.
Studiul de fezabilitate din 2008-2014 a fost cerut expres de către participanții la licitația de contractare a realizării unuia nou, inițiată în 2023 și eșuată în toamna anului trecut. Acestora li s-a răspuns că vechea documentație se află în proprietatea intelectuală a Hidro Tarnița SA și o vor putea cumpăra după ce va fi scoasă la vânzare în cadrul procedurii de faliment.
Între timp, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), acționarul majoritar al Hidro Tarnița SA, a blocat vânzarea studiului și a transmis că intenționează să preia ea documentația.
″(...) acționarul majoritar al debitoarei - Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE SA) - și-a exprimat opoziția la vânzarea prin licitație publică a studiului de fezabilitate proprietatea debitoarei, solicitând lichidatorului judiciar să dispună masurile necesare pentru a nu include acest activ în nicio procedură de valorificare, având în vedere intenția de preluare a acestuia de către SAPE SA, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile în materia insolvenței și protejarea interesului național″, se arată într-un document al Hidro Tarnița.
Studiul de fezabilitate vechi și-ar putea spori crucial importanța în contextul potențialei asocieri dintre Hidroelectrica și EDF, dat fiind că, potrivit unui amendament parlamentar la legislația în vigoare, proiectul Tarnița ar putea fi lansat fără a se mai întocmi un nou studiu de profil, doar prin actualizarea indicatorilor tehnico -economici aferenți ultimei variante.
Vechiul proiect al hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești prevedea că aceasta ar fi urmat să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea era prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, scopul ei fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Unii experți în energie au susținut însă că proiectul este unul ineficient, care nu va putea fi amortizat niciodată în condiții de piață. Costurile investiției au fost estimate la peste 1 miliard de euro încă din prima parte a anilor 2010.
În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță, aflată și acum în vigoare, care prevede ajutoare de stat masive pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpuștești.
