Mai mulți dezvoltatori de parcuri fotovoltaice au înregistrat la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington o cerere de declanșare a unei proceduri de arbitraj cu România, reprezentată de Ministerul Energiei, acuzând statul român de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori.
Este vorba despre companiile LSG Building Solutions GmbH (Austria), Pressburg UK GmbH (Germania), Green Source Consulting GmbH (Austria), Solluce Romania 1 BV (Olanda), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Germania), Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Anina Pro Invest Ltd (Cipru) și Giust Ltd (Cipru).
Acestea fie dețin în România parcuri fotovoltaice funcționale, fie sunt sau au fost implicate în proiecte investiționale de construire a unor astfel de capacități de producție de energie solară, unele dintre ele întrerupte sau abandonate ca urmare a reducerii subvențiilor. De exemplu, Solluce Romania 1 BV, controlată de gigantul sud-coreean Samsung, LJG Green Source Energy Beta și LSG Building Solutions sunt implicate în dezvoltarea parcului solar de 45 MW din comuna Slobozia, județul Giurgiu, aflat în funcțiune.
Reclamanții sunt reprezentați la ICSID de prestigiosa firmă americană de avocatură King & Spalding. Printre partenerii firmei se numără fostul procuror general adjunct și procuror general interimar al Statelor Unite, Sally Yates, demisă de președintele Donald Trump în ianuarie anul trecut după ce a refuzat să susțină în instanță un ordin executiv al președintelui privind instituirea de restricții de călătorie pentru persoanele din anumite țări musulmane, ordin contestat de numeroase organizații.
Dat fiind stadiul incipient al procedurii, dar și în general principiile de bază și regulile arbitrajului la ICSID, o rezolvare amiabilă a disputei este, teoretic, în continuare posibilă. De asemenea, în acest stadiu al procedurii, pretențiile la despăgubiri ale reclamanților sunt de principiu, aceștia afirmând că au fost prejudiciați prin măsuri ale pârâtului, o formulare concretă a unei cereri de despăgubire, într-un cuantum precis, urmând a fi înaintată într-o etapă ulterioară.
Tratatul internațional Carta Energiei din 1994, semnat și ratificat și de către România, prevede, printre altele, că investițiile în proiecte energetice ale unei companii dintr-o țară semnatară în alta "se vor bucura de cele mai constante mãsuri de protecție și siguranță și nici o parte contractantã nu va afecta sub nici o formă, prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii, activitãțile lor de management, întreținere, folosire, fructificare sau înstrãinare".
Profit.ro a contactat atât o parte dintre companiile reclamante, cât și Ministerul Energiei, pentru reacții și detalii suplimentare, neprimind nici un răspuns până la momentul publicării acestui material.
Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți. De asemenea, a fost plafonată acreditarea capacităților de producție de energie regenerabilă noi pentru accesul la schema de sprijin pe bază de certificate verzi.
Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori, astfel încât, de câțiva ani, organizațiile profesionale ale industriei se plâng că mulți producători de energie verde nu-și mai pot acoperi costurile și intră în insolvență sau faliment. Generozitatea subvențiilor a redus o perioadă prețul energiei pe piețele engros, dar l-a majorat la consumatorii finali.
Cel mai mult au avut de suferit investitorii în parcuri fotovoltaice, în cazul cărora numărul de certificate verzi acordate pe MWh de curent electric produs a fost redus de la 6 la 4, 2 dintre acestea fiind amânate la acordare până în anul 2024, urmând ca apoi să se revină la 6 certificate, iar cele amânate să fie recuperate gradual până în anul 2030. Recent, legislația în domeniu a fost modificată, astfel că amânarea se va face doar până în 2021.
Grație generozității schemei de sprijin prin certificate verzi din primii ani de funcționare a acesteia, România și-a atins încă din 2015 ținta asumată privind ponderea energiei regenerabile în totalul producției de electricitate, în conformitate cu normele UE. Astfel, ținta era de 24% și trebuia atinsă în anul 2020, însă ponderea era deja de 24,7% încă din 2015.
Statul român mai are arbitraje pe rol la ICSID cu Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, cu compania energetică elvețiană Alpiq, pe marginea insolvenței Hidroelectrica din 2012-2016, care a dus la rezilierea unor contracte cu traderi locali de energie controlați de elvețieni, considerate păguboase pentru compania de stat, cu grupul Nova Trade al lui Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri decedat Dan Adamescu, și cu frații Micula.
