Ministerul Energiei, care controlează Complexul Energetic Oltenia cu peste 77% din acțiuni, a convocat o AGA extraordinară pe 7 decembrie, la care se va lua în discuție majorarea capitalului social al Complexului cu peste 359 milioane lei.
Potrivit convocatorului AGA, capitalul social al CE Oltenia va fi majorat cu 359,07 milioane lei, din care 277,03 milioane lei reprezintă aportul în natură al statului român, constând în valoarea unui număr de 62 de terenuri, în suprafață totală de peste 3.800 de hectare, pentru care Complexul a obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate. Suma a rezultat din evaluarea acestor terenuri de către expertul evaluator Adriana Maria Siliște din Târgu Jiu.
Restul sumei, în valoare de 82,04 milioane lei, reprezintă banii cu care trebuie să vină ceilalți acționari ai CE Oltenia pentru a-și menține participațiile la companie.
Cel mai important acționar minoritar al CE Oltenia este Fondul Proprietatea, care deține 21,56% din acțiunile Complexului. Astfel, pentru a nu-și vedea diluată această cotă de participare, FP va trebui să contribuie cu numerar în sumă de 77,4 milioane lei la majorarea de capital a companiei de stat.
Ceilalți acționari ai CE Oltenia sunt Electrocentrale Grup (0,84%) și societatea Închidere și Conservare Mine (0,44%), ambele fiind controlate de Ministerul Energiei.
Au schimbat legea în ianuarie, pentru a legaliza diluarea FP
În nota de fundamentare a majorării de capital de pe ordinea de zi a AGA de la CE Oltenia se arată că, până anul acesta, legislația prevedea că, în caz că statul român majorează prin aport în natură capitalul social al companiilor de stat la care FP a primit participații prin legea din 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, statul are totodată obligația să transfere FP acțiuni nou emise la aceste companii în urma majorărilor de capital, astfel încât cota de participare a Fondului la acestea să fie menținută.
"Facem precizarea că dispozițiile legale privind menținerea cotei de participare a FP (...) au fost abrogate prin Legea nr. 10/8.01.2015, art. II, alin. (7)", se arată în documentul citat.
Astfel, în caz că nu vine cu suma de 77,4 milioane lei la majorarea de capital, Fondul Proprietatea își va vedea diluată participația la CE Oltenia de la 21,56% la 17,7%.
Subiectul majorării de către stat a capitalului companiilor la care este acționar majoritar cu valoarea terenurilor pentru care aceste companii au obținut certificate de atestare a drepturilor de proprietate este unul controversat. Acționarii minoritari ai companiilor menționate, printre care și Fondul Proprietatea, au contestat de mai multe ori în justiție fie hotărârile AGA de majorare, fie sumele rezultate din rapoartele de evaluare a acestor terenuri.
Alte litigii
De exemplu, recent, AGA de la Oil Terminal, companie controlată de Ministerul Energiei, cu 59,62% din acțiuni, a hotărât majorarea capitalului social al societății cu aport în natură din partea statului, reprezentând două terenuri din Constanța, în suprafață totală de circa 384.000 mp, pentru care Oil Terminal a obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate încă din 2011.
Ministerul Energiei a mai încercat să majoreze capitalul social al Oil Terminal prin aport în natură reprezentând cele două terenuri din Constanța menționate. Decizia chiar a fost luată într-o AGEA din august anul trecut, însă a fost contestată în justiție de acționarul minoritar Broadhurst Investments. Recent, Curtea de Apel Constanța a respins definitiv cererea Broadhurst.
La rândul său, Fondul Proprietatea a reclamat, anul trecut, la Tribunalul București, o decizie a AGA Nuclearelectrica, dominată de Ministerul Energiei ca acționar majoritar, cu 82,42% din acțiuni, prin care se hotăra majorarea capitalului social al societății cu suma de peste 239 milioane lei, reprezentând valoarea alocațiilor bugetare aferente perioadei 2006-2009 pentru realizarea reactorului 2 și pentru finanțarea lucrărilor la unitățile 3-5 de la Cernavodă.
Fondul Proprietatea se află deja în litigiu cu Complexul Energetic Oltenia, după ce i-a dat în judecată pe membrii directoratului companiei, inclusiv pe directorul general Laurențiu Ciurel, pentru că CE Oltenia a continuat să livreze cărbune companiilor de stat cu datorii restante față de Complex, fiind vorba în special de CET-uri care furnizează energie termică sistemelor de încălzire centrală din mai multe localități.
Tot recent, Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civilă în dosarul Ponta-Șova privind prejudicierea complexurilor energetice Turceni și Rovinari, dosar în care este inculpat și directorul general al CE Oltenia, Laurențiu Ciurel.
Se pregătesc de restructurare
De asemenea, CE Oltenia a lansat de curând o licitație pentru achiziționarea de servicii de consultanță în vederea elaborării planului de restructurare, reorganizare și eficientizare a companiei, valoare estimată totală a contractului scos la licitație de către Complex fiind de 2,73 milioane lei (616.000 euro), TVA inclus.
CE Oltenia a disponibilizat în acest an aproape 2.000 de angajați, care au primit până la șase salarii medii brute drept compensații, iar alte 1.070 de persoane au fost externalizate, astfel că numărul salariaților producătorului de energie a ajuns la 15.400.
CE Oltenia a înregistrat un profit operațional (EBITDA) de 392,72 milioane lei în primul semestru, triplu față de rezultatul similar aferent primei jumătăți a anului trecut, și o cifră de afaceri de 1,231 miliarde lei, cu 4,85% mai mare decât în S1 2014. Profitul brut a fost de 13,562 milioane lei, față de o pierdere de 193,52 milioane lei în prima jumătate a anului trecut.
"Rezultatul brut obținut a fost puternic influențat atât de faptul că nu au fost achiziționate certificatele de emisii de CO2 aferente producției de energie din semestrul I, cât și de pierderea înregistrată din activitatea financiară", se arată în ultimul raport semestrial al companiei.
Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari și Brăila, asigură peste 20% din producția de energie electrică al României. Complexul a fost înființat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova și Rovinari cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW.
