Instituirea prin lege în urmă cu cinci ani a unui monopol bursier pe piața centralizată de energie electrică din România a fost un abuz, iar acum se încearcă același lucru pe piața de gaze naturale, avertizează președintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), Septimiu Stoica.
Legea energiei și a gazelor naturale din 2012 prevede, în privința piețelor centralizate de energie, că este acordată o singură licență pentru operatorul pieței de energie electrică. Aceasta este deținută de către OPCOM, filială a companiei de stat Transelectrica, la care aceasta este acționar unic. BRM are un număr mare de acționari privați, persoane juridice și fizice, participația maximă admisă fiind de 5% din capital, potrivit Legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri.
Recent, Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a introdus în raportul la proiectul de aprobare a unei OUG adoptate de Guvernul Cioloș anul trecut, de modificare a Legii energiei, un amendament potrivit căruia și pentru operatorul pieței de gaze naturale este acordată o singură licență. Raportul nu a fost încă adoptat și trimis plenului Camerei de către Comisie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Schimbările pregătite au fost anunțate în premieră de Profit.ro.
"BRM asigură în cvasitotalitate piața românească de gaze naturale și este una dintre cele mai competitive platforme de tranzacționare de gaze din regiune. Trăim însă în contextul în care s-ar putea ca ceea ce vă punem noi la dispoziție să nu mai poată fi posibil. Știți bine discuțiile care se poartă pentru a rămâne un singur operator de piață centralizată în sectorul gazelor naturale și acela, surprinzător, să nu fie operatorul relevant în domeniu, să fie celălalt operator", a spus Stoica.
Într-un comunicat din 17 mai, șeful Comisiei de Industrii de la Cameră, deputatul PSD Iulian Iancu, afirma că instituirea unui monopol bursier pe piața de gaze naturale are ca scop creșterea lichidității pieței concurențiale angro, prin centralizarea activităților de tranzacționare.
"Aceste măsuri sunt identice cu cele instituite în Austria, începând cu ianuarie 2013, când prin Legea gazelor s-a stabilit crearea unui singur Punct Virtual de Tranzacționare (PVT) național și administrarea tranzacțiilor în PVT prin operatorul unic Central European Gas Hub (CEGH). Situații identice privind operatorul unic pentru bursă se pot întâlni în Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria etc. OPCOM SA dispune deja de o infrastructură dezvoltată la standarde europene și internaționale pentru susținerea tranzacțiilor cu gaze naturale, iar activitatea sa se supune în integralitate reglementărilor emise și aprobate de către ANRE și documentelor operaționale avizate de către ANRE", mai spunea Iancu.
Șeful BRM și-a manifestat acum dezacordul față de aceste argumente.
"Piețele nu se construiesc administrativ. A fost argumentată această opțiune, de a avea un singur operator pe piața centralizată a gazelor naturale, spunându-se că la fel se întâmplă și în Austria, unde ar exista un singur operator, legat de un punct virtual de tranzacționare. Legea austriacă vorbește despre mai multe piețe, care pot să funcționeze toate în punctul acela virtual. Aceste argumente fiind depășite, fiind dovedite a fi irelevante sau neadevărate, aud referirea la exemplul pieței centralizate de energie electrică, unde România a optat acum cinci ani pentru a acorda o singură licență și a avea monopol pe piața de energie electrică. Lucrurile s-au întâmplat cam la fel ca acum, cu aceleași dezbateri și cu aceeași politică de forță. Și se sugerează că, dacă n-ar fi existat monopol, dacă ar fi fost licențiați doi sau mai mulți operatori, lucrurile n-ar fi mers la fel de bine. Și atunci replica care îți vine în cap este cea a lui Moromete: <Pe ce te bazezi? De unde știi că ar fi fost mai rău și n-ar fi fost mai bine decât acum?>. Avem și o rugăminte pentru decidenții din România: legiferarea acordării unei singure licențe pe piața de energie electrică a fost un abuz, a fost o măsură de forță. Rugămintea este să nu perseverăm pe calea aceasta și să nu ajungem din nou la un ilogism juridic, bazat pe un nou abuz, și pe piața de gaze", a punctat Septimiu Stoica.
În plus, într-o scrisoare adresată lui Iulian Iancu de către Directoratul General pentru Energie al Comisiei Europene se arată că acordarea statutului de operator unic al pieței centralizate de gaze naturale OPCOM este inoportună, dat fiind lichiditatea mai mare din prezent de pe Bursa Română de Mărfuri, care ar urma să fie eliminată de pe piață în cazul în care sunt adoptate amendamentele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților.
Tranzacționarea pe piețele centralizate de gaze naturale s-a intensificat anul acesta, după ce, prin ordonanța adoptată de Guvernul Cioloș toamna trecută, a fost introdusă în legislație și obligativitatea furnizorilor de a cumpăra gaze de pe burse, obligație care nu exista până atunci. OUG-ul a reiterat și obligația de vânzare pe piețele centralizate a producătorilor de gaze.
Ulterior, prin HG, Guvernul a stabilit și cotele minime de tranzacționare pe bursă pentru anul acesta, de 30% din volumele vândute pentru producători și de 20% din volumele cumpărate pentru furnizori. Aceștia din urmă au și obligația de a tranzacționa obligatoriu pe piețele centralizate minim 30% din volumele vândute de ei către clienții angro.
OUG nr. 64/2016 prevede sancționarea aspră a nerespectării obligațiilor de tranzacționare pe bursa de gaze, în mod transparent și nediscriminatoriu, respectiv cu amendă cuprinsă între 0,2% și 1% din cifra de afaceri anuală.
Volumul de gaze tranzacționat pe piețele centralizate în primele luni ale acestui an, echivalent cu peste 15 milioane de MWh, a depășit totalul anului 2016 aferent aceluiași segment al pieței. 81% din total a fost tranzacționat pe BRM.
“Având în vedere incertitudinea care a marcat piața de gaze naturale din România la începutul acestui an legată de aplicarea efectivă, de la 1 aprilie 2017, a prevederilor OUG nr. 64/2016 în ceea ce privește eliminarea prețului stabilit administrativ pentru cantitățile de gaze naturale din producția internă destinate consumului categoriilor protejate de clienți, se poate spune că anul a debutat cu un grad crescut al nivelului tranzacționării, tendință ce pare a se menține, acest fapt fiind încurajat și de surplusul astfel înregistrat de către producători, prin libertatea de a comercializa întreaga producție potrivit propriilor decizii de vânzare. Creșterea volumelor de gaze naturale tranzacționate pe platformele centralizate poate însemna și începutul maturizării pieței românești, prin adoptarea mecanismelor concurențiale care au început să funcționeze și care arată că piața concurențială de gaze naturale din România se îndreaptă spre o normalitate”, se precizează într-un document ANRE.
