Lucrările de construire de unități de producție și stocare de energie regenerabilă și hidrogen, plus cele de edificare de elemente de infrastructură necesare conectării acestora la rețea, vor putea fi autorizate și fără documentații de urbanism și amenajarea teritoriului, potrivit unui proiect legislativ adoptat de Senat.
Proiectul, prezentat anterior de Profit.ro, modifică Legea amenajării teritoriului și urbanismului, precum și pe cea a autorizării lucrărilor de construcții, iar acum urmează a fi transmis deputaților pentru dezbatere și vot final.
″(…) dreptul de construire se acordă și în lipsa documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate pentru lucrări de construire a capacităților de producere și stocare a energiei electrice și a hidrogenului din surse regenerabile situate în intravilanul și extravilanul localităților, inclusiv stații de transformare, cabluri și instalațiile pentru racordarea acestora la rețeaua electrică de interes public″, stipulează proiectul adoptat de senatori.
Astfel, pentru lucrările menționate se vor putea emite autorizații de construire fără elaborarea, avizarea și aprobarea, în prealabil, a unei documentații de amenajare a teritoriului și/sau a unei documentații de urbanism.
Potrivit inițiatorilor, art. 23 (1) și (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și alte acte normative prevăd în prezent că terenurile agricole extravilane pot fi introduse în intravilan în baza unui PUZ (în condiții temeinic justificate) și în baza unei autorizații de construire care scoate definitiv terenul din circuitul agricol fără altă formalitate.
″Astfel, considerăm că documentația de scoatere din circuitul agricol nu ar trebui să fie solicitată la momentul eliberării unui aviz de clasă de calitate pentru întocmire PUZ în această situație. În concluzie: prin modificările actuale se dorește eliminarea PUZ pentru proiectele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacități de producție a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similar, care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan″, se arată în expunerea de motive.
Inițiatorii proiectului mai arată că, prin Directiva UE 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, sunt instituite obligații ferme pentru statele membre de a contribui la realizarea obiectivului obligatoriu al Uniunii, acela ca până în anul 2030 ponderea energiei din surse regenerabile să fie de cel puțin 32%.
″Pentru ca realizarea acestui scop să fie posibilă, legiuitorul european subliniază că <Procedurile administrative de durată constituie un obstacol administrativ major și sunt costisitoare. Simplificarea proceselor administrative de acordare a autorizațiilor și stabilirea unor termene clare pentru luarea deciziilor de către autoritățile cărora le revine competența de a elibera autorizația pentru instalația de producere a energiei electrice pe baza depunerii unei cereri ar trebui să stimuleze o abordare mai eficace a procedurilor, reducând astfel costurile administrative>. (art. 55 din Directivă). Și barierele de reglementare pot reprezenta veritabile obstacole pentru realizarea scopului declarat de Directivă (art. 22 alin. (4)). Contrar orientării afirmate de legiuitorul european, la nivel național, întâlnim o legislație vetustă, total neadaptată specificului dezvoltării facilităților de producere a energiei regenerabile. De fapt, legislația românească din 2020 - început de an 2021 nu oferă un cadru destinat procesului de autorizare/dezvoltare facilități de producere a energiei regenerabile, ci investitorul în astfel de facilități trebuie să se adapteze unor reglementări disparate și nespecifice adoptate pentru reglementarea autorizării construcțiilor, a regimului juridic al terenurilor situate în extra/intravilanul localităților sau a terenurilor agricole/curți construcții″, afirmă inițiatorii.
La începutul anului trecut s-a decis ca forajele de prospectare a terenurilor pe care urmează să fie construite capacități de producție de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile să poată fi executate fără documentații de urbanism.
Tot anul trecut, în vară, s-a avansat oficial ideea ca stațiile de încărcare a mașinilor electrice să poată fi instalate și racordate la rețelele de distribuție a energiei fără autorizație de construcție și fără niciun fel de documentație de urbanism sau amenajarea teritoriului.
