Compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se așteaptă la un profit net de nu mai puțin de 3,3 miliarde lei pentru anul acesta, ca urmare a scumpirii galopante a electricității pe piețele angro, după ce anul trecut a consemnat pierderi în cuantum de peste 1,6 miliarde lei, relevă date analizate de Profit.ro. Pentru comparație, cel mai mare și mai rentabil producător de curent al țării, cu cele mai mici costuri de producție, Hidroelectrica, a înregistrat anul trecut un profit inferior, de 3,02 miliarde lei.
Astfel, 2022 ar urma să fie primul an terminat pe plus de CE Oltenia din 2017 încoace, când a raportat câștig net de 180,8 milioane lei. De la înființare, compania a mai obținut profit doar în 2012 (primul an de funcționare) și 2013.
Complexul și-a bugetat pentru 2022 venituri totale de 11,3 miliarde lei, în creștere de 2,4 ori comparativ cu cele înregistrate anul trecut, de 4,7 miliarde lei, potrivit unui document guvernamental.
Cheltuielile sunt estimate la 7,3 miliarde lei, cu 1 miliard de lei mai mari decât cele din 2021.
Într-o primă variantă de buget, aprobată în primăvară, CE Oltenia estima că va termina anul cu mai puțin de 9.000 de salariați (8.980), ca urmare a aplicării planului de restructurare. Proiectul de buget rectificat prevede însă un efectiv total de 11.775 de persoane la sfârșitul lui 2022, relativ similar cu cel din 2021.
Explicația ține de nevoia de a menține și chiar de a majora producția de cărbune și energie în această iarnă, în actualele condiții extrem de dificile din domeniu. În condiții normale, CE Oltenia are o cotă medie de piață de 24%, însă aceasta poate sări și la 35% în perioadele cu temperaturi extrem de joase sau de secetă prelungită.
″În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 (31 decembrie 2032 – n.r.) și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic″, stipulează OUG-ul de decarbonizare adoptat de Guvern în vară.
Mai precis, grupurile energetice 3 de la termocentrala Rovinari și 7 de la termocentrala Turceni, care urmau să fie închise până la sfârșitul lui 2022, rămân în continuare în funcțiune, la solicitarea Transelectrica, pentru asigurarea siguranței în funcționare a sistemului energetic național. Măsura are acceptul Comisiei Europene.
România și-a asumat ca, până la finalul anului 2032, să stopeze producția de energie electrică pe bază de lignit și huilă, precum și extracția de cărbune, cu retragerea din exploatare și închiderea unor capacități energetice cu puteri instalate cumulate de de 4.920 MW.
Scumpirea energiei pe piețele angro de anul acesta a făcut ca producția pe bază de cărbune să devină competitivă și vandabilă, cu tot cu costurile masive ale certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care centralele de profil sunt obligate prin lege să le achiziționeze și care au provocat pierderi masive Complexului Energetic Oltenia în ultimii ani, având o pondere de 60% în costul unitar de producție al companiei.
Spre exemplu, în iulie 2022, CE Oltenia a reușit să vândă energie și cu aproape 2.000 lei/MWh pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex de la bursa OPCOM. Prin comparație, anul trecut, prețul mediu pe această platformă a fost de numai 440 lei/MWh. În 2020, anul pandemiei COVID-19, a fost de 255 lei/MWh.
Anul acesta, CE Oltenia a plătit peste 720 miliioane euro pentru achiziția certificatelor CO2, din care 535 milioane euro au reprezentat subvenții acordate de la bugetul de stat.
Potrivit proiectului de buget rectificat, profitul net de 3,3 miliarde lei din 2022 va permite CE Oltenia să acopere pierderi contabile istorice de peste 2 miliarde lei și, ceea ce părea de neimaginat, să acorde anul viitor dividende de 638,19 milioane lei acționarilor săi, din care 492,3 milioane lei Ministerului Energiei, care deține peste 77% din capital.
Fondul Proprietatea are o participație minoritară, de 21,56%.
Prima variantă, din primăvară, a bugetului CEO pe 2022 stipula un profit net de numai 178,7 milioane lei.
