Interdicțiile și limitele de preț care vizează petrolul rusesc au ”efectul scontat”, în ciuda producției și exporturilor Rusiei surprinzător de rezistente din ultimele luni, a declarat Toril Bosoni de la Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite CNBC.
Embargoul Uniunii Europene asupra produselor petroliere rusești a intrat în vigoare pe 5 februarie, bazându-se pe plafonul de 60 de dolari al prețului petrolului implementat de marile economii ale G7 (Grupul celor șapte), la 5 decembrie, scrie News.ro.
Bosoni, șeful diviziei industriei și piețelor petroliere din cadrul AIE, a declarat pentru CNBC că producția și exporturile de petrol rusești s-au menținut ”mult mai bine decât erau așteptările”, în ultimele luni.
Acest lucru se datorează faptului că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din țițeiul care mergea anterior în Europa către noi piețe din Asia.
China, India și Turcia, în special, au intensificat achizițiile pentru a compensa parțial scăderea cu 400.000 de barili pe zi a exporturilor de țiței rusești către Europa. în ianuarie, potrivit raportului AIE privind piața petrolului.
De asemenea, o parte din petrolul rusesc încă se îndreaptă spre Europa prin conducta Drujba și Bulgaria, ambele fiind scutite de embargoul UE.
Ca atare, producția netă de petrol a Rusiei a scăzut în ianuarie cu doar 160.000 de barili pe zi față de nivelurile de dinainte de război, cu 8,2 milioane de barili de petrol transportați către piețele din întreaga lume, a spus AIE.
Agenția a adăugat că limitele de preț ale G7 ar putea ajuta, de asemenea, la stimularea exporturilor rusești într-o oarecare măsură, deoarece Moscova este forțată să-și vândă petrolul Urals la un preț mai mic acelor țări care respectă limitele, ceea ce îl face mai atractiv decât alte țări.
În ciuda volumelor substanțiale de export ale Rusiei, Bosoni a susținut că acest lucru nu înseamnă că sancțiunile au eșuat.
”Plafonul de preț a fost instituit pentru a permite petrolului rusesc să continue să curgă pe piață, dar în același timp reducând veniturile rusești.
Chiar dacă producția rusă vine pe piață, vedem că veniturile pe care Rusia le primește din petrol și gaze ”au scăzut cu adevărat”, a spus Bosoni.
”De exemplu, în ianuarie, veniturile din export pentru Rusia au fost de aproximativ 13 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o scădere cu 36% față de un an în urmă”, a spus ea.
Încasările fiscale rusești din industria petrolului au scăzut cu 48% în acest an, așa că în acest sens putem spune că plafonul de preț își are efectul scontat.”
Ea a subliniat, de asemenea, discrepanța tot mai mare dintre prețurile țițeiului rusesc Urals și țițeiul Brent, de referință la nivel internațional.
Primul a avut o medie de 49,48 dolari pe baril în ianuarie, potrivit Ministerului rus de Finanțe, în timp ce petrolul Brent se tranzacționa joi la peste 85 de dolari pe baril.
Este important că bugetul Rusiei pentru 2023 se bazează pe o medie a prețului petrolului Urals de 70,10 dolari pe baril, așa că scăderea veniturilor fiscale din operațiunile petroliere de la an la an lasă o gaură substanțială în finanțele publice.
Bosoni a mai remarcat că sunt indicii că Moscova ar putea să nu poată realoca comerțul cu produse petroliere în același mod în care are exporturile de țiței, motiv pentru care AIE se așteaptă ca exporturile și producția să scadă în continuare în lunile următoare.
”Observam acum o oarecare realocare a comerțului cu produse, dar nu am văzut aceeași schimbare ca și în cazul țițeiului, motiv pentru care ne așteptăm să scadă exporturile rusești și producția să scadă”, a spus ea.
Rusia a anunțat săptămâna trecută că va reduce producția de petrol cu 500.000 de barili pe zi, în martie, ca răspuns la cea mai recentă rundă de interdicții occidentale, însumând aproximativ 5% din ultima sa producție de țiței.
Cu toate acestea, Bosoni a spus că acest lucru este în conformitate cu așteptările AIE.
În raportul său, AIE a sugerat că reducerea producției ar putea fi mai puțin pe motiv de represalii și mai mult de o încercare a Moscovei de a susține prețurile prin reducerea producției, mai degrabă decât să continue să vândă cu o reducere mare țărilor care respectă limitele de prețuri impuse de G7.
Cererea globală de petrol
Se preconizează că cererea globală de petrol va crește în 2023, după o încetinire bruscă în a doua jumătate a anului 2022, China reprezentând o parte substanțială din creșterea proiectată.
AIE a spus că o creștere pronunțată a traficului aerian în ultimele săptămâni a evidențiat rolul central al livrărilor de combustibil pentru avioane, în creșterea în 2023.
Livrările de petrol sunt de așteptat să crească cu 1,1 milioane de barili pe zi, ajungând la 7,2 milioane de barili pe zi în cursul anului 2023, cererea totală urmând să atingă un record de 101,9 milioane de barili pe zi.
Efectele celui mai recent embargo al petrolului din Occident și ale plafonului de preț vor fi un factor cheie în satisfacerea acestei creșteri a cererii, se arată în raportul AIE.
”La fel va fi și poziția Beijingului asupra activității interne a rafinăriilor și a exporturilor de produse, pe fondul redeschiderii economiei sale.
