Recent adoptata legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține unul dintre cei doi acționari, Romgaz, confirmând poziția exprimată anterior de partenerul său în proiect și operatorul acestuia, OMV Petrom.
“Proiectului Neptun Deep nu îi vor fi aplicate noile redevențe”, a răspuns CEO-ul companiei, Răzvan Popescu, unei întrebări puse de analiștii financiari.
În ceea ce privește restul zăcămintelor operate de companie, situația este una mai complexă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Aceasta (că noile redevențe se aplică numai noilor contracte de concesiune - n.r.) este și estimarea noastră inițială, dar trebuie să ne uităm în fiecare contract de concesiune și să ne asigurăm dacă în aceste acorduri sunt introduse cotele de redevențe. Și trebuie să vedem dacă prin lege acest lucru va fi modificat sau nu. Încă evaluăm impactul și aplicabilitatea. Analizăm toate acordurile petroliere pentru a vedea dacă noua legislație le va fi aplicabilă, dar cu siguranță trebuie să punem mai multe întrebări Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și Ministerului Finanțelor pentru a ne lămuri dacă noile redevențe se vor aplica și acestora (chiar dacă nu cuprind cote, dar sunt semnate în condițiile în care vechea legislație era valabilă - n.r.) sau numai celor viitoare”, a explicat Popescu.
După cum a relatat Profit.ro, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanță de urgență care prevedea că redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, să fie majorate cu până la peste 28%.
CEO-ul Romgaz confirmă informațiile oferite în prealabil de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.
″Păi în momentul de față încasăm 2,336 miliarde lei din redevențe. Acuma, recunosc, noi am pus acolo acel procent care s-a convenit în coaliție, de indexare cu inflația, dar tot în proiectul de ordonanță am menționat că trebuie respectate clauzele de stabilitate ale licențelor de exploatare, iar dacă clauza de stabilitate spune că această redevență rămâne constantă până la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată licența, nu prea putem să facem nimic. Dar, dar, la momentul la care acea perioadă a expirat, noua redevență îi ia locul. Ca să aveți o imagine completă și corectă, încasăm așa: 400 de milioane de lei din redevența petrolieră, pentru 3 milioane de tone de țiței care se extrag (pe an – n.r.), 1,2 miliarde lei pentru 8,8 miliarde metri cubi de gaze naturale și 336 milioane lei pentru 36 de substanțe minerale pentru care avem acordate licențe. Însumați-le și vedeți cât obține statul român de pe urma exploatării bogățiilor solului, subsolului și a tot ce ne-a dat Dumnezeu″, a declarat recent Boloș.
Executivul a modificat radical un draft de act normativ anterior, prezentat de Profit.ro în prima parte a lunii. Acela stipula că redevențele vor fi indexate anual cu rata inflației din anul anterior, începând chiar cu 2023, dar că, totodată, în cazul acordurilor și contractelor de concesiune aflate în vigoare, indexarea nu se va face decât dacă vor și titularii respectivelor acorduri și contracte, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) căpătând sarcina de a ″negocia″ cu concesionarii pentru a-i convinge să accepte indexarea.
Până la urmă, s-a renunțat și la indexare, și la negociere.
OUG-ul adoptat de Guvern prevede că, la țiței, cotele de redevență pe exploatare cresc de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, de la 5% la 6% (+20%) pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, de la 7% la 8,5% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și de la 13,5% la 16% (+18,51%) pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, cotele de redevență cresc de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane metri cubi/trimestru, de la 7,5% la 9% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 10 și 50 milioane mc/trimestru, de la 9% la 10,5% (+16,66%) pentru zăcăminte care produc între 50 și 200 milioane mc/trimestru și de la 13% la 15% (+15,38%) pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane mc/trimestru.
Guvernul a lăsat însă neschimbate prevederile în vigoare din Legea petrolului care stipulează că ″Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier″ și că ″În situația în care, pe parcursul realizării operațiunilor petroliere, apar situații care nu au putut fi prevăzute la încheierea acordului, cu excepția prevederilor care au condus la câștigarea concursului public de ofertă, părțile, de comun acord, vor încheia acte adiționale, care vor intra în vigoare la data aprobării lor de către Guvern″.
În Parlament, pe circuitul legislativ există și un proiect de triplare a redevențelor petroliere.
