Romgaz are director general pentru următorii 4 ani: Adrian Volintiru, care a mai ocupat poziții cheie atât la producătorul de gaze naturale, cât și la AVAS și Poșta Română

Consiliul de Administrație al Romgaz l-a desemnat pe Adrian Volintiru director general pentru o perioadă de 4 ani, după ce în iunie acestuia i se încredințase doar un mandat provizoriu

Romgaz Mediaș (SNG) este una dintre societățile care iese din zodia numirilor succesive cu mandate provizorii de doar câteva luni, în ceea ce fostul manager al Fondului Proprietatea (FP), polonezul Greg Konieczny, caracteriza drept o politică „de speriat” a statului la companiile unde este acționar majoritar.

Consiliul de Administrație al producătorului de gaze naturale a încredințat ieri un mandat de 4 ani de director general lui Constantin Volintiru, cel care deja ocupa această poziție cu titlu provizoriu din luna iunie.

Adrian Volintiru a mai ocupat poziții de conducere la AVAS, Poșta Română, Vulcan și chiar și Romgaz, unde a fost tot director general, între iunie 2011 și noiembrie 2012.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Companiile producătoare de gaze au achitat în prima jumătate a acestui an 67% din valoarea redevențelor pe întreg anul trecut. OMV Petrom a plătit mai mult chiar dacă a produs mai puțin gaz decât Romgaz

În iunie, Volintiru îl înlocuia în funcția de director general pe Corin Cindrea. La mijlocul lunii decembrie 2017, producătorul de gaze Romgaz, una din cele mai profitabile companii de stat, și-a demis directorul general, pe Virgil Metea, înlocuindu-l provizoriu cu Corin Cindrea. La acel moment, Profit.ro prezentase un document cu nereguli în companie.

Metea a fost acuzat de deficiențe în actul de management, nerespectarea și nepunerea în aplicare a deciziilor unor autorități de control și reglementare, dar și ale Consiliului de Administrație. Cindrea, director general adjunct, va conduce provizoriu Romgaz.

În luna februarie 2018, Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost declarată neconstituțională, Curtea Constituțională admițând astfel obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații PNL. CCR arăta că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. Modificările legislative vizau să elimine obligația numirii de manageri independenți politic în conducerea executivă și în Consiliile de Administrație ale unor companii de stat, între care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Romgaz, Transelectrica, Administrația Porturilor Maritime, Complextul Energetic Oltenia, Romsilva sau Poșta Română.

Modificările la această lege, adoptate în decembrie 2017 de Camera Deputaților, au fost contestate și de Fondul Proprietatea, care este acționar minoritar în mai multe companii de stat și care a cerut președintelui Klaus Iohannis reexaminarea actului normativ, susținând că aceste modificări "au golit practic de conținut ordonanța privind guvernanța corporativă".