Primăria Capitalei va lansa procedurile necesare în vederea telecontorizării consumului de apă potabilă în București, iar Apa Nova, compania care este operatorul concesionar al serviciului public de apă și canalizare, va fi obligată să elaboreze un program de introducere a contoarelor inteligente de branșament, inclusiv pentru dezvoltarea și implementarea de aplicații informatice și de infrastructură soft necesară achiziției de date și pentru monitorizarea acestora, se arată într-un document privind reglementarea acestui serviciu public.
Programul de introducere a contoarelor inteligente va trebui să fie în concordanță cu Strategia pentru dezvoltarea unui oraș inteligent "Smart City București", aflată în prezent în stadiu de elaborare.
"Operatorul (Apa Nova – n.r.) va implementa programul de instalare a contoarelor inteligente de branșament după avizarea acestuia de către Municipiul București, prin entitățile specializate", se menționează în sursa citată.
Documentul definește contorul inteligent de branșament astfel:
Tot acolo este prevăzut că, în cazul în care citirea contorului inteligent de branșament nu poate fi efectuată din culpa clientului, iar contorul va înregistra o alarmă de intervenție neautorizată, pe perioada dintre începutul și sfârșitul alarmei consumul va fi stabilit prin luarea în calcul a consumului mediu anual din perioada anterioară, pe zile sau pe ore, după caz, la care se vor adăuga, separat, cheltuielile de înlocuire a contorului.
"În cazul constatării oricărei tentative a utilizatorului/beneficiarului de a influența buna funcționare a contorului inteligent de branșament și în cazul în care contorul inteligent va înregistra una dintre alarmele de intervenție neautorizată, în plus față de consumul stabilit conform alineatului de mai sus, utilizatorul va fi obligat la plata unei penalități egală cu contravaloarea consumului înregistrat pentru luna precedentă în cazul în care intervenția neautorizată va dura sub 24 de ore și egală cu contravaloarea consumului înregistrat pe ultimele 3 luni în cazul în care intervenția neautorizată va dura peste 24 de ore. La această penalitate se vor adăuga, separat, cheltuielile justificate aferente înlocuirii contorului, în funcție de caz", se mai spune în document.
Acesta mai specifică, printre altele, că, în situația în care un potențial client solicită Apa Nova numai branșarea la rețeaua publică de alimentare cu apă, în condițiile în care există și posibilitatea racordării simultane la rețeaua publică de canalizare, precum și în situația inversă acesteia (se cere doar racordarea la canalizare deși se poate face branșare și la rețeaua de alimentare cu apă), operatorul are dreptul de a refuza o astfel de solicitare.
"Utilizatorii care au numai contract de furnizare a apei potabile cu operatorul, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, indiferent dacă au sau nu branșament propriu, dacă aceștia nu dețin stații de epurare care respectă condițiile de descărcare a apelor epurate în emisari naturali, au obligația să se racordeze la rețeaua de canalizare", mai stipulează documentul, unde se precizează că nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei de către Garda de Mediu.
De asemenea, utilizatorii care au numai contract de prestare a serviciului de canalizare au obligația să se branșeze la rețeaua publică de alimentare cu apă potabilă dacă nu au sisteme proprii de alimentare cu apă autorizate de Administrația Națională "Apele Române" și Direcția de Sănătate Publică.
Documentul prevede și reguli pentru contractarea individuală în cadrul condominiilor a serviciului public de apă și canalizare, reguli disponibile la finalul articolului.
Legea nr. 241/2006 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare a suferit numeroase modificări de la adoptare, fiind republicată de 2 ori, în 2013 și 2015. Ultima modificare a intrat în vigoare în iulie anul acesta și prevede că utilizatorii sistemelor publice de alimentare cu apă vor fi în continuare obligați să plătească o taxă pentru colectarea în sistemul public de canalizare a apei pluviale, dar autoritățile locale care dispun de resurse au posibilitatea să îi scutească de această plată, suportând-o din bugetul local.
De asemenea, la nivel local, sistemul de apă și canal din Capitală funcționează în prezent în baza unei reglementări ce datează din 2005.
De la 1 iulie, tarifele Apa Nova s-au majorat cu 9%, "ca urmare a evoluției crescătoare a indicatorilor macro-economici: inflație, devalorizarea monedei naționale, creșterea salariului minim pe economie etc", după cum a explicat operatorul la acel moment. Scumpirea ar putea fi însă anulată de reducerea TVA pentru servicii de alimentare cu apă și canalizare de la 19% la 9%, adoptată în vară de Parlament. Respectiva modificare a Codului Fiscal este prevăzută să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019.
Apa Nova București este controlată de grupul francez Veolia Environnement, cu 73,69% din capital, ceilalți acționari fiind Municipiul București (16,31%) și Asociația ESOP a Salariaților din Apa Nova (10%). Compania a terminat anul trecut cu un profit net de 128,9 milioane lei, în creștere cu peste 9% față de 2016, și o cifră de afaceri de 719,9 milioane lei, cu 3,8% mai mare față de cea din anul anterior.
Contractul de concesiune a serviciului public de apă și canalizare din București a fost semnat în anul 2000 și este valabil până în 2025, Apa Nova având calitatea de concesionar, iar Consiliul General al Municipiului București - pe cea de concedent. În România, Veolia mai operează serviciile publice de apă din Ploiești și Otopeni, precum și pe cele de alimentare centralizată cu energie termică din Ploiești și Iași. Veolia mai furnizează pe plan local servicii energetice și de gestionare a deșeurilor pentru clienți industriali.
