Discuțiile vizează inclusiv posibilitatea, controversată și profund divizivă, ca fluxurile de gaz rusesc să fie reluate prin conductele Nord Stream, afectate de sabotaj în 2022 și aflate de atunci într-o zonă de incertitudine tehnică și juridică, relatează CNBC.
Înainte de invazia din 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din consumul european de gaze. În 2025, estimările indică o scădere la circa 13%, în timp ce statele UE accelerează diversificarea energetică și investițiile în GNL american, norvegian și qatarez. Chiar și așa, o parte a continentului rămâne vulnerabilă, iar industria europeană continuă să sufere de pe urma costurilor ridicate ale energiei, scrie News.ro.
Ideea unei reluări a gazului rusesc este alimentată de speculațiile privind negocierea unui armistițiu, deși discuțiile dintre Kiev și Moscova înaintează extrem de lent, cu ambele părți refuzând concesii teritoriale. Oficiali americani au avertizat că o soluție pașnică nu este garantată, însă scenariile post-conflict sunt deja analizate de piețele energetice.
Nord Stream: infrastructură deteriorată, dar încă reparabilă
Conductele submarine Nord Stream 1 și 2, proiecte de miliarde de dolari, au fost printre primele active compromise de conflict. Nord Stream 2 nu fusese niciodată autorizat pentru operare, iar sabotajul din 2022 a deteriorat grav porțiuni importante ale rețelei. Totuși, experți independenți afirmă că infrastructura este încă reparabilă.
Potrivit lui Sergey Vakulenko, specialist în energie la Carnegie Russia Eurasia Center, porțiunile avariate ar necesita înlocuirea câtorva mile de conductă, un proces costisitor — aproximativ un miliard de dolari — dar fezabil. Una dintre conducte ar fi, tehnic, aproape operațională, însă nu este întreținută și nici conservată corespunzător în prezent.
Agenția Daneză pentru Energie a aprobat în ianuarie lucrări de conservare pentru segmentul Nord Stream 2 din zona economică exclusivă a Danemarcei, cu scopul de a preveni coroziunea și deteriorarea suplimentară. Totuși, nicio lucrare nu a început, iar repunerea în funcțiune ar necesita noi aprobări formale, pentru care nu a fost depusă nicio cerere.
Poate Europa accepta din nou gaz rusesc?
Reintegrarea gazului rusesc ar fi o decizie politică extrem de încărcată. Ucraina ar privi gestul ca pe o recompensare a statului agresor, iar Polonia a cerut explicit „distrugerea” conductelor Nord Stream pentru a elimina orice tentație de a reveni la dependența energetică față de Moscova.
Totuși, situația este mai complexă. În trecut, Ucraina a încasat taxe de tranzit pentru gazele rusești care traversau rețeaua sa, iar expirarea acordului de tranzit la finalul lui 2024 a eliminat un venit important pentru Kiev. Conductele Nord Stream fuseseră construite tocmai pentru a ocoli Ucraina, iar renegocierea unor fluxuri ar putea deveni un instrument într-o eventuală discuție diplomatică post-conflict.
În același timp, unele industrii din Europa — în special din Germania — continuă să sufere din cauza costurilor ridicate ale energiei. Prețurile la gaz pe piața TTF din Olanda au rămas în 2025 la valori duble față de perioada pre-conflict, în timp ce creșterea accelerată a consumului de energie generată de infrastructura AI pune presiune suplimentară pe sistemul energetic.
Analiștii estimează că Europa, în cel mai „generos” scenariu, ar putea accepta doar volume limitate, de ordinul a 27,5 milioane metri cubi — jumătate din capacitatea unei conducte Nord Stream — și doar în condiții politice radical diferite, cum ar fi o schimbare la vârful puterii în Rusia.
Legislația UE: cea mai mare barieră
În decembrie, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord preliminar pentru eliminarea completă a gazului rusesc: GNL interzis din 2026, gaz prin conducte din 2027. Noile reguli includ excepții pentru țări puternic dependente, precum Ungaria și Slovacia, dar doar în situații de urgență.
Această legislație ar face reintegrarea gazului rusesc extrem de dificilă, chiar și în scenariul unui acord de pace. UE a afirmat că politica este o reacție la „arma energetică” folosită de Rusia înainte și după invazie.
Ar mai vrea Rusia să vândă gaz Europei?
Rusia și-a reorientat deja exporturile către Asia, întărind colaborarea cu China prin gazoductul Power of Siberia. Cu toate acestea, poziția sa de negociere este slabă: gazul neexportat reprezintă o resursă blocată, care nu își găsește ușor piață alternativă. În eventualitatea unor negocieri cu UE, Moscova ar putea fi nevoită să accepte prețuri mai mici.
Pe de altă parte, tensiunile recente, inclusiv incidente de încălcare a spațiului aerian european, ridică semne de întrebare privind stabilitatea pe termen lung, chiar și în cazul unui acord de pace.
Un scenariu încă foarte puțin credibil
În timp ce unele piețe financiare par să fi început să ia în calcul o posibilă detensionare, specialiștii avertizează că revenirea gazului rusesc în Europa rămâne puțin probabilă. Noul val de terminale de export din SUA, scăderea recentă a prețurilor la gaz și strategia energetică europeană pe termen lung limitează șansele unei reveniri la situația dinainte de 2022.
În aceste condiții, relansarea Nord Stream și reintegrarea gazului rusesc rămân scenarii posibile doar pe hârtie, dependente de pace, de o schimbare majoră în politica rusă și de o reconsiderare strategică fără precedent la nivelul UE.
