Liderii Partidului Republican din Senatul SUA au solicitat președintelui Joe Biden anularea renunțării la sancțiunile impuse operatorului proiectului Nord Stream 2, compania elvețiană Nord Stream AG, și revenirea la regimul de sancțiuni impus de fostul președinte Donald Trump, informează Natural Gas World.
Departamentul de Stat al SUA a declarat, pe 19 mai, că renunță la sancțiunile impuse atât Nord Stream AG, cât și CEO-ului companiei, Matthias Warnig, și altor angajați. Companiile implicate în construcția efectivă a conductei, aproape finalizată, rămân însă sub presiunea sancțiunilor.
"Există o decizie prezidențială de anulare a sancțiunilor impuse Nord Stream 2 și CEO-ului acesteia, care este cetățean german", a confirmat și ministrul de Externe german, Heiko Maas, în cadrul unei conferințe de presă.
Decizia SUA de a nu impune sancțiuni împotriva operatorului proiectului Nord Stream 2 poate accelera finalizarea construcției gazoductului, a declarat directorul grupului Fitch, departamentul de petrol ști gaze, Dmitry Marinchenko, pentru TASS, adăugând că lansarea conductei ar putea fi avea loc în câteva luni .
Oficialul Fitch susține că este dificil să estimeze data exactă a finalizării construcției, deoarece a fost ridicată doar o parte din sancțiunile impuse.
“În orice caz, eliminarea chiar și a unei părți din sancțiuni este o veste bună (pentru realizarea proiectului - n.r.) și crește șansele ca construcția gazoductului să fie finalizată în câteva luni, adică până la sfârșitul anului", a precizat acesta.
În aceeași zi în care Kremlinul a salutat decizia administrației Biden de anulare a sancțiunilor impuse operatorului proiectului, Chuck Grassley, senator republican din Iowa, declara că „președintele nu ar trebui să se bucure că este lăsat de un purtător de cuvânt al Kremlinului și de un viceministru rus de Externe”.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că, deși conducta este aproape finalizată, sancțiunile sunt în continuare un instrument utilizat de Administrația Biden. "Am impus sancțiuni pentru patru entități rusești, patru nave rusești care se angajau în activități sancționabile. Am impus, de asemenea, sancțiuni pentru nouă nave care aparțin guvernului rus", a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.
O navă rusească specializată în amplasarea de conducte submarine a reluat însă în această săptămână lucrurile la gazoductul Nord Stream 2 în Marea Baltică, a declarat pentru DPA un purtător de cuvânt al consorțiului Nord Stream 2 AG.
De asemenea, consorțiul Nord Stream 2 AG a informat că se lucrează și la secțiunea din Danemarca a gazoductului, unde conductele sunt amplasate de o altă navă rusească, Akademik Cherskiy.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiție de 11 miliarde de dolari, finanțată jumătate de Gazprom și jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper și Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale rusești va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizați, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancționa companiile angajate în acest proiect. Proiectul este finalizat în proporție de 90% cu doar o porțiune de 100 km în apele adânci din largul Danemarcei rămasă să fie terminată.
