Proiectul Tarnița-Lăpuștești este pregătit să fie declarat ca fiind de importanță strategică națională, pentru o implementare accelerată.
“Vrem să lucrăm la un act normativ prin care să declarăm proiectul de importanță strategică națională și să îi asigurăm o implementare accelerată, să derogăm de la toate obligațiile de la care este posibil să derogăm, astfel încât acest proiect să fie implementat în cel mai scurt timp”, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Două companii au depus oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate și documentației tehnico-economice aferente obiectivului de investiții centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, a transmis Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul de resort, confirmând informația publicată anterior în exclusivitate de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Una dintre ele a venit de la o subsidiară a Baran Group, cea mai mare companie de inginerie din Israel, înființată în 1979 și listată la Bursa din Tel Aviv în 1992.
În România, Baran Group s-a interesat în 2003 de licitația organizată pentru finalizarea hidrocentralei de la Islaz, însă n-a mai depus ofertă în cele din urmă. În același an, în consorțiu cu alte 2 firme israeliene, cei de la Baran au discutat cu Ministerul Transporturilor un proiect de construire a unui segment de 13 kilometri de autostradă. În anul următor, 2004, Baran Group a câștigat un contract de lucrări de reparații la clădirea Spitalului Județean Constanța.
Acum, pentru proiectul Tarnița, Baran Group și-a ales drept subcontractori Intertechne Consultores, una din principalele societăți inginerești din Brazilia, precum și firmele românești Energobit Control Systems, din grupul clujean omonim al antreprenorilor Ștefan Gadola, Peter Pal, Ioan Socea și Tudor Socea, și East European Business Center din Sibiu a Laurei Bothar.
Cealaltă ofertă a fost depusă de un consorțiu condus de compania românească de consultanță și proiectare tehnică SMM Invest Co din București, deținută și condusă de Ionuț Gabriel Stoica. În portofoliul hidroenergetic al acesteia se află studii și proiecte tehnice elaborate pentru investiții la obiective ale Hidroelectrica, cum ar fi sistemul Porțile de Fier sau acumularea Vidraru.
Din asociere mai fac parte firma românească de inginerie hidroenergetică Hydro Proiect Invest din București, deținută de Cristian Vuță, societatea timișoreană de proiectare de echipamente hidromecanice Hidrotim, controlată de asociația salariaților săi, precum și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE București, subunitatea Icemenerg. Subcontractor este Eolhid Design din București, firmă de inginerie și consultanță la care asociați sunt Mișu Cioc și Mihail Stoica.
″Depunerea ofertelor pentru studiul de fezabilitate marchează un moment crucial pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarnița. Echipa SAPE va evalua cu atenție aceste oferte pentru a asigura respectarea cerințelor legale și pentru a avansa cu succes acest proiect de importanță vitală pentru securitatea energetică a României. Depunerea ofertelor pentru realizarea studiului de fezabilitate reprezintă primul pas, dar, o dată cu acesta, putem spune că, oficial, a demarat realizarea hidrocentralei Tarnița. Suntem mândri să ne implicăm într-un proiect de asemenea anvergură și responsabilitate″, a declarat președintele Directoratului SAPE, Bogdan Stănescu.
Potrivit companiei de stat, construirea și punerea în funcțiune a hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești are numeroase avantaje: îmbunătățește regimul de funcționare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii unităților 3 și 4, dar și a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină; participă la reglajul frecvență - putere; asigură rezerva terțiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiții optime pentru funcționarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă și funcționarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătățește participarea SEN la piața unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranță pe ansamblul SEN și crește posibilitatea exploatării SEN în condiții tehnice și economice superioare.
″Viziunea noastră în ceea ce privește investițiile este pe termen lung. Ne dorim o dezvoltare sustenabilă a companiei, astfel că, pe lângă producția din surse regenerabile, care se dezvoltă utilizând atât fonduri proprii, cât și europene, urmărim o echilibrare a mixului energetic, utilizând gazul natural, proiectul Titan Power, de realizare a unei centrale în cogenerare de înaltă eficiență, fiind un exemplu în acest sens. Pe lângă proiectele de generare, avem și proiectele de stocare a energiei, prin utilizarea hidrogenului (SAPE Hydrogen 10) și cel mai mare proiect în care suntem implicați, cel al hidrocentralei Tarnița. SAPE va deveni un jucător extrem de important nu numai pe piața de energie din România, ci și din regiune. De aceea suntem hotărâți să depunem toate eforturile pentru ca proiectul CHEAP Tarnița-Lăpuștești, împreună cu toate celelalte proiecte ale noastre, să se realizeze într-un timp cât mai scurt!″, a mai spus Stănescu.
Ideea hidrocentralei datează din regimul Ceaușescu și fusese declarată ca abandonată în urmă cu 4 ani către autorități, însă între timp a fost resuscitată, inclusiv la recomandarea operatorului sistemului energetic național, Transelectrica.
″Este de asemenea necesară construirea unei capacități mari cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1.000 MW în anul 2035, cu variații între 850 MW și 1.100 MW. Centralele de acumulare prin pompaj vor contribui la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sectorului energetic″, scrie și în cel mai recent proiect de Strategie energetică națională.
Este a doua procedură consecutivă de achiziție derulată de SAPE în acest scop, după ce prima, inițiată în octombrie anul trecut, a fost anulată în ianuarie 2024, întrucât nu a fost primită nicio ofertă conformă cu caietul de sarcini. Cea de-a doua, aflată în curs de desfășurare, a demarat pe 15 ianuarie, iar termenul-limită de depunere a ofertelor a fost prelungit de mai multe ori – cel mai recent până pe 17 iunie.
Contractul de elaborare a unui studiu de fezabilitate a cărui documentație tehnico-economică rezultată să stea la baza unei achiziții viitoare de lucrări de inginerie, procurare și construcție (EPC) pentru realizarea obiectivului de investitii centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești are o valoare estimată de 17,5 milioane lei plus TVA.
După cum a relatat Profit.ro, în timp ce SAPE e în curs de achiziție a unui nou studiu de fezabilitate, vechiul studiu Tarnița a devenit obiect de litigiu între Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și fosta companie de stat dedicată proiectului, Hidro Tarnița SA, care a intrat în faliment în noiembrie anul trecut.
Mai precis, Hidroelectrica vrea să fie înscrisă la masa credală a societății falimentare cu o creanță de 4,46 milioane lei, reprezentând prețul cu care Hidro Tarnița a cumpărat în 2014 de la Hidroelectrica vechea documentație a proiectului hidrocentralei de acumulare prin pompaj, inclusiv studiul vechi de fezabilitate (circa 2,45 milioane lei), plus dobânzi și penalități acumulate între timp.
CEO-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely, a declarat foarte recent, la Maratonul Energiei - Ediția a III-a, organizat de PROFIT NEWS TV, că societatea analizează o eventuală implicare în proiectul Tarnița.
Vechiul studiu a fost realizat în 2008 de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) SA, fiind ulterior actualizat în 2014, de către aceeași entitate. Documentația include analiză de senzitivitate, planșe desenate, studii topo și geotehnice, studii de soluții pentru racordarea la sistemul energetic național (SEN), precum și pentru încadrarea funcționării hidrocentralei în SEN.
În cadrul licitației de acum, SAPE a fost întrebată dacă va pune la dispoziția câștigătorului studiile anterioare și dacă este necesar ca acestea să fie analizate pentru a se obține o ″soluție optimă″ pentru viitorul studiu de fezabilitate.
″(…) aceste documente aparțin Hidro Tarnița SA, asupra cărora deține un drept de proprietate intelectuală, care este evaluabil și poate fi valorificat conform procedurii de lichidare a bunurilor în faliment prevăzută de dispozițiile Legii nr. 85/20214, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență″, a răspuns SAPE.
De altfel, Hidro Tarnița SA a lansat deja o procedură de selecție de oferte pentru a contracta o firmă de specialitate care să evalueze vechiul studiu de fezabilitate, în vederea scoaterii la vânzare.
În programul de guvernare al Guvernului Dăncilă se menționa că "Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență-putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European".
Vechiul proiect al hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești prevedea că aceasta ar fi urmat să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea era prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, scopul ei fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Unii experți în energie au susținut însă că proiectul este unul ineficient, care nu va putea fi amortizat niciodată în condiții de piață. Costurile investiției au fost estimate la peste 1 miliard de euro încă din prima parte a anilor 2010.
În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță, aflată și acum în vigoare, care prevede ajutoare de stat masive pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpuștești.
