Peste 40 de organizații ale societății civile din România, cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură și biodiversitate, propun înființarea a 2 noi posturi de comisar european în cadrul Executivului de la Bruxelles, într-un document de poziție în care se susține că Pactul Verde European trebuie dublat de unul Social.
Documentul a fost elaborat în urma unei mese rotunde desfășurate pe 29 mai 2024, co-organizată de Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE) și intitulată "Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic și echitate socială".
″Nu va exista un Pact Verde fără un Pact Social. Fondul pentru Tranziție Justă nu rezolvă problema structurală a echității procesului de tranziție. Astfel, CESE promovează necesitatea unei directive europene pe tranziție justă și a unui Comisar European dedicat subiectului″, se spune în document.
Acesta enumeră, printre obiective, ″instituționalizarea tranziției echitabile ca obiectiv strategic al următoarei Comisii, prin numirea unui Comisar pentru Tranziție Justă, continuarea Fondului European pentru Tranziție Justă si integrarea obiectivelor de tranziție echitabilă în toate ariile relevante, precum Semestrul European sau Pilonul European pentru Drepturi Sociale″.
Alte obiective propuse sunt implementarea unor cadre eficace de dialog cu cetățenii pentru crearea de consens public asupra tranziției și creșterea acceptanței publice a acesteia, ca bază pentru implementarea Pactului Verde European, prin măsuri precum integrarea orizontală a Principiului Parteneriatului în toate instrumentele europene de finanțare, derularea de studii de impact de mediu, dar și social, pentru a identifica impactul diferențiat asupra diferitelor grupuri sociale și riscurile de agravare a inechității sociale ale măsurilor Pactului Verde European, precum și contracararea discursurilor de tip climato-sceptic pentru diminuarea riscurilor asociate miscărilor sociale reactive.
În document se mai arată că, la nivel global, sistemele alimentare reprezintă o treime din gazele cu efect de seră, iar agricultura europeană este singurul sistem agroalimentar major din lume care a reușit reducerea gazelor cu efect de seră (GES) cu 20% din 1990, fermierii europeni făcând progrese semnificative și în privința reducerii consumului de pesticide și a îmbunătățirii calității apei.
″Cu toate acestea, acest proces nu a fost unul nici liniar, nici omogen în toate statele membre. Fermierii români consideră că trebuie armonizate politica de mediu și cea agricolă, cu obiective win-win pentru ambele sectoare. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu și o înțelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo și a obiectivelor de etapă. Agricultorii consideră că Pactul Verde European a condus la supra-reglementare și a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat dialogului între instituții și fermieri″, spun ONG-urile.
Potrivit acestora, în viitoarea structură a Comisiei Europene este necesară introducerea unui post de Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar, cu atribuții nu doar în domeniul agricol, ci în domeniul sistemelor agroalimentare, sanitare și de comerț internațional.
″Prezentul cadru de acorduri comerciale internaționale subminează profund competitivitatea producătorilor agroalimentari europeni, standardele de mediu impuse acestora nefiind respectate de producătorii agricoli și alimentari din state terțe. Este necesară adaptarea Mecanismului de Ajustarea a Carbonului la Graniță (CBAM) și în domeniul agroalimentar, pentru a combate influxul de produse alimentare ieftine, intensive din punct de vedere al carbonului și nereglementate din State Terțe. Obiectivul strategic al viitoarei Comisii Europene trebuie să fie descentralizarea sistemului agroalimentar și susținerea lanțurilor agroalimentare scurte.
Orice decizie trebuie să fie susținută de studii de impact și de o comunicare adecvată cu cei mai afectați de aceste decizii. Lanțurile agroalimentare scurte pot susține inclusiv obiective sociale și de dezvoltare economică locală, prin programe precum O masă caldă în școli. Practicile agricole sustenabile, în special agricultura regenerativă, trebuie susținute strategic de viitoarea Comisie. Organizațiile agroalimentare și de fermieri din România militează pentru schimbarea de abordare în Planurile Naționale Strategice actuale în domeniul agriculturii – de la constrângeri vizavi de practicile de mediu (eco-conditionalități) la stimulente (ecoscheme)″, se mai menționează în document.
Autorii mai afirmă că, de la viitorii decidenți europeni, se așteaptă, printre altele:
• Introducerea unor condiții sociale și de protecție a mediului puternice pentru toate instrumentele europene de finanțare;
• Prioritizarea investițiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, scăderea poluării și la reducerea inegalității sociale;
• Susținerea investițiilor în rețelele de energie electrică și prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori și comunități de energie, față de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel național;
• Implementarea eficientă a pactului pentru competențe în industriile regenerabile;
• Crearea unui registru european de „no-go zones” (zone protejate interzise) pentru proiecte regenerabile, concomitent cu identificarea unor zone de accelerare a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile;
• Accesul universal la servicii energetice sustenabile, accesibile și sigure pentru asigurarea nevoilor de bază.
Documentul poate fi citit integral aici.
