Guvernul de coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR condus de premierul desemnat Florin Cîțu promite deblocarea investițiilor în dezvoltarea resurselor de gaze naturale offshore din sectorul românesc al Mării Negre, angajament mai vechi al PNL, programul de guvernare al Cabinetului incluzând și o propunere venită din partea USR, privind utilizarea unei părți din banii încasați de stat din extracția gazelor offshore pentru consolidarea sistemului de pensii.
Documentul poate fi văzut integral AICI
Astfel, programul de guvernare prevede modificarea și completarea Legii offshore nr.256/2018, în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră, pentru creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea tranziției către energia curată.
"Redevențele din exploatarea gazelor din Marea Neagră vor fi folosite astfel: o treime pentru tranziția verde (cofinanțare pentru proiectele europene), o treime pentru extinderea rețelelor de gaze naturale, o treime pentru echilibrarea sistemului de pensii", se arată în documentul citat.
Încă din vara anului trecut, USR propunea ca impozitele și redevențele care ar urma să fie colectate de stat de pe urma eventualei exploatări comerciale a zăcămintelor românești de gaze naturale din Marea Neagră, să fie distribuite către conturile individuale ale românilor participanți la fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), oarecum pe model norvegian. În Norvegia, banii încasați de stat din activitatea de petrol și gaze sunt economisiți în vederea finanțării în viitor a pensiilor norvegienilor. În acest scop, în 1990 a fost înființat un fond suveran de investiții, Government Pension Fund of Norway, cunoscut și sub numele de Oil Fund, administrat de un departament de asset management al băncii centrale și finanțat din taxe și dividende petroliere.
Luna trecută, secretarul de stat din Ministerul Economiei Niculae Havrileț, declara că proiectul de modificare a Legii offshore, anunțat ca intenție în premieră în octombrie la Profit Energy.Forum, va include o relaxare a supraimpozitării producției de gaze naturale din Marea Neagră.
Havrileț a lăsat să se înțeleagă că va fi majorat plafonul de 45,71 lei/MWh în raport cu care se definește ce înseamnă venit suplimentar supus supraimpozitării, ceea ce înseamnă că baza de impunere va fi mai redusă decât în prezent, iar producătorii vor plăti, în consecință, sume mai mici ca impozit. "Au mai fost discuții cu privire la suprataxare, s-au rezolvat, în sensul că e normal să fie suprataxați producătorii în momentul în care piața este volatilă și ei obțin venituri pe aripile vântului, windfall. Pe o perioadă foartă scurtă de timp, cum am avut în 2011, de exemplu, când gazele de import au fost 600 de dolari/1.000 de metri cubi față de 150 de dolari prețul producției interne. În cazul în care există aceste creșteri fenomenale de pe o zi pe alta, și în alte state există un principiul suprataxării. Dar nu putem pleca de la prețul pe care l-am avut la data începerii perioadei de dereglementare, un preț specific producătorilor de gaze maturi, cu mare parte din investiții recuperate, amortizate, nu putem impune acel preț foarte mic ca perioadă de început a suprataxării unui imvestitor nou, cu un grad de risc uriaș față de un producător din zona onshore, știm foarte bine ce probleme sunt în zona maritimă", a spus Havrileț.
Programul de guvernare reia și declarația de intenție privind implicarea Romgaz în proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, prin achiziționarea de către Romgaz a întregii participații de 50% din proiect deținută de Exxon (dacă Exxon dorește sa iasă din proiect), precum și realizarea în comun cu OMV Petrom a operării.
