Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică reprezintă, din păcate, încă o problemă practică și ridică multe semne de întrebare din perspectiva modului de calcul și al componentelor care ar trebui avute în vedere, iar legislația, care a fost modificată de mai multe ori în ultimii doi ani, nu a lămurit jucătorii din piață cu privire la metodologia de calcul, a transmis Cristi Secrieru, partener la Artenie, Secrieru & Partners, la Profit Energy.forum - A doua iarnă de război în energie - Ediția a VII-a.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz, OMV Petrom, Premier Energy, Nova Power and Gas, Transgaz, Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), REI Grup, Hidroelectrica, Nuclearelectrica
"Un prim exemplu în direcția aceasta este raportat la metodologia de calcul a contribuției pentru furnizori și putem să observăm faptul că această metodologie și-a încetat efectele la 31 august 2023. Astfel, rămânem practic într-o zonă neclară pe un segment extrem important tocmai din perspectiva faptului că nu avem mijloacele necesare pentru a o calcula și apoi pentru a contribui la fondul respectiv. Am serioase semne de întrebare cu privire la calificarea acestei contribuții ca și contribuție", a afirmat Secrieru.
El arată că această contribuție, de la momentul apariției, în 2021 și până în martie 2022, a fost lipsită de orice transparență.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Nu existau coordonate clare pentru obligațiile declarative, darămite pentru obligațiile de plată. Avem OUG 27/2022, care aduce ceva claritate, dar acest act normativ a suferit toate modificările din lume. Practic, după ce mecanismul nu s-a dovedit neapărat viabil până în septembrie 2022, când a intervenit OUG 119/2022, contribuția a cunoscut o perioadă de acalmie, era o piață care, teoretic, funcționa, dar, practic, s-a dovedit că, din perspectiva impactului financiar față de buget, ea trebuia ajustată", a mai spus reprezentantul casei de avocatură.
În opinia sa, OUG 119/2022 a adus o schimbare de paradigmă totală, pentru că nu se mai vorbește despre o taxă, ci de o contribuție calificată ca atare.
"Or, această contribuție crescută a venit cu o metodologie schimbată, care aducea semne de întrebare cu privire la componentele efective. La componenta de venit, lucrurile erau clare. Problema este la componenta cheltuieli deductibile și, din păcate, nici până în acest moment nu avem transparența necesară din partea autorităților cu privire la modul în care ar trebui să fie reflectate aceste componente în calculele efective făcute de actorii din piață, pe de o parte. Pe de altă parte, avem incertitudine cu privire la tratamentul efectiv pentru că, după cum bine știm, avem o campanie de monitorizare din partea Direcției Generale Antifraudă (DGAF), derulată la nivelul tuturor actorilor din piață pentru a urmări modul de implementare a acestui mecanism", a spus Secrieru.
Avocatul a arătat că rezultatele campaniei nu se cunosc și "nu aduc acel plus de liniște pentru actorii din piață".
"Cred că este neplăcut pentru oricine de piață să acționeze sub spectrul unei amenințări, o amenințare care nu este nici măcar prefigurabilă în momentul acesta. Toate asociațiile de profil, toți jucătorii din piață s-au adresat autorităților cu solicitări de lămuriri, iar lămuririle au venit sporadic și nu au fost nici pe departe suficiente. Pe cale de consecință, această contribuție a fost atacată în instanță, solicitându-se anularea legislației secundare sau invalidarea în integralitate a contribuției. S-a ajuns până la Curtea Constituțională și, dacă va fi invalidată de Curtea Constituțională, atunci impactul va fi major. Cred că autoritățile ar fi fost datoare să clarifice modul în care se aplică această contribuție, să califice natura ei în mod corect și să-i aducă impactul în niște coordonate clare", a mai spus Secrieru.
Legislația secundară privind contribuția la Fondul de Tranziție Energetică este apreciată, de asemenea, ca deficitară.
"O lămurire este absolut necesară și trebuie să vină din partea legislatorului secundar, adică ar trebui să avem niște ordine clare. Acum ne lipsește metodologia, este un vid legislativ, care trebuie acoperit. Dincolo de acest vid, avem probleme cu privire la modul în care este aplicată în timp legislația și mă refer aici la modificare adusă în decembrie 2022 cu privire la care încă există semne de întrebare, respectiv dacă are un impact începând de la momentul adoptării OUG 119/2022, în septembrie 2022, adică există o incertitudine majoră cu privire la o perioadă destul de însemnată, mai mult de un trimestru, care este afectat de o legislație adoptată în decembrie 2022", a afirmat reprezentantul Artenie, Secrieru & Partners.
Din păcate, autoritățile statului nu vin cu precizările absolut necesare pentru o corectă aplicare a contribuției.
"În plus, ca lucrurile să se complice, avem în acest moment acest impozit pe cifra de afaceri, care vine și complică extraordinar de mult întreaga ecuație. De bine, de rău, avem o soluție legislativă venită de zona de transport, distribuție și furnizare, dar zona de producție rămâne expusă. Dacă ne uităm la impactul pe termen mediu și lung, vedem că se prefigurează o nouă sarcină fiscală, respectiv reconsiderarea modului în care multinaționalele cu venituri peste 750 milioane de euro ar trebui să plătească impozitul pe profit. Acel 15%, cu toată complexitatea lui, vine și complică suplimentar atât acest impozit pe cifra de afaceri, cât și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Vom ajunge în anul 2024 și ne vom izbi de o nouă problemă în această zonă a impozitării", a mai spus Secrieru.
