Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, care judecă arbitrajul în care Gabriel Resources cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari statului român pentru blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, a decis că publicul și părțile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experților prezentate în cadrul procedurii și nici la declarațiile martorilor din proces.
Potrivit unei decizii a Tribunalului de la jumătatea lunii trecute, publicul general și părțile neimplicate în dispută nu vor putea avea acces la rapoartele experților și la declarațiile martorilor din cadrul procedurii de arbitraj decât dacă cele două părți aflate în litigiu decid altfel sau dacă, la propunerea uneia dintre părți, Tribunalul decide să amendeze în acest sens regulile de confidențialitate convenite pentru acest arbitraj, și asta doar dacă judecătorii decid că există "circumstanțe puternice care impun asta".
Tribunalul a luat această decizie după ce a primit, la jumătatea lunii martie, o scrisoare de la mai multe ONG-uri care se opun proiectului de la Roșia Montană, în care i se solicita să le informeze dacă și în ce condiții ar fi posibil accesul publicului sau al părților neimplicate în dispută care își propun să devină interveniente în cadrul procedurii de arbitraj la rapoartele experților și la declarațiile martorilor. Semnatarele scrisorii erau Alburnus Maior, Greenpeace CEE Romania și Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
Decizia Tribunalului s-a bazat și pe observațiile părților în litigiu, Gabriel Resources și statul român, asupra scrisorii ONG-urilor, observații trimise Tribunalului la începutul lunii aprilie.
În sprijinul deciziei sale, Tribunalul de la Washington invocă prevederi din Acordul România-Canada din 2009 privind protejarea reciprocă a investițiilor, precum și propriile sale ordine anterioare cu privire la confidențialitatea documentelor prezentate în cadrul procedurii de arbitraj, stabilite în urma acordului între părți.
Astfel, Acordul inter-state din 2009 prevede că toate documentele prezentate tribunalului sau emise de acesta vor fi disponibile publicului și părților neimplicate în dispută dacă părțile în diferend nu convin altfel, sub rezerva eliminării informațiilor confidențiale, iar regulile procedurii de arbitraj, convenite de părți și consfințite printr-un ordin al Tribunalului, stipulează că rapoartele experților, declarațiile martorilor și probele prezentate nu vor fi publicate, chiar dacă au fost reclasificate ca neconstituind sau neconținând informații confidențiale.
În plus, Acordul România-Canada din 2009 privind protejarea reciprocă a investițiilor obligă autoritățile de la București să facă tot posibilul să protejeze informațiile declarate confidențiale de Tribunal chiar și în situația în care legea românească privind liberul acces la informații de interes public impune Guvernului să publice respectivele informații.
Potrivit documentelor depuse de cele două părți la Tribunal, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj. Printre documentele care erau în curs de declasificare la 31 august 2016 se număra și Licența de concesiune pentru exploatare încheiată de ANRM cu RMGC în 1999, plus actele adiționale ulterioare și anexele acesteia.
Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a anunțat la finalul lunii iunie că intenționează să ceară despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană.
“Guvernul român a blocat ilegal proiectul Roșia Montană și a acționat apoi în contradicție cu acordul dintre Gabriel și stat și licențele existente. Acțiunile guvernului român echivalează cu exproprierea investițiilor companiei în România. Având în vedere că cererile de conciliere și negociere ale Gabriel au fost complet ignorate de Guvern, singura alternetivă pentru companie este să meargă cu hotărâre înainte cu procedura de arbitraj. Mâine intenționăm să depunem o cerere robustă, detaliată, prin care să cerem despăgubiri în valoare de 5,7 miliarde de dolari", a declarat Jonathan Henry, directorul general al Gabriel Resources.
România are la dispoziție aproape 8 luni, până pe 15 februarie 2018, pentru a răspunde memoriului depus de canadieni la Tribunalul Arbitral. Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părți, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi împinsă în 2020.
Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații. De cealaltă parte, acționarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case și pe românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații.
"Gabriel Resources a operat cu bună credință și a respectat toate cerințele legale din România și Uniunea Europeană, pentru a obține toate autorizațiile necesare proiectelor. Compania a dezvoltat și și-a asumat un plan cuprinzător de investiții pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii și acționarilor de la Roșia Montană. Planul Gabriel pentru Roșia Montană a avut întotdeauna sprijinul majorității localnicilor”, a mai afirmat directorul general al companiei canadiene.
Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunța că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie. Reclamația a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile, la care nu a primit nici un răspuns.
"Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată, în care se preciza că Gabriel Resources a investit în total peste 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană.
Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
