Energia electrică este tranzacționată pe bursa românească (Piața Zilei Următoare) la un preț dublu față de piețele vestice. Prețul pe piața spot din România a crescut foarte mult, chiar dacă nu mai sunt temperaturi caniculare, în condițiile în care un reactor nuclear de la Cernavodă este oprit. Este o situație similară cu cea din luna iulie, când prețurile au explodat, după ce Unitatea 1 a fost oprită exact când temperaturile au început să revină la normal.
Energia care va fi livrată miercuri, 28 august, a fost tranzacționată pe Piața Zilei Următoare cu un preț mediu de 190 euro / MWh. În condițiile piața românească este direct conectată cu țările din jur, prețuri mari sunt și în Bulgaria (190 euro / MWh) și Ungaria (183 euro / MWh).
Pentru comparație, în țările vestice, energia este tranzacționată pe piețele spot la prețuri de două ori mai mici: Franța (89 euro / MWh), Germania (96 euro / MWh), Spania (108 euro / MWh), scrie Hotnews.ro.
Cum cresc prețurile după oprirea reactorului de la Cernavodă
În urmă cu două zile, energia din România era vândută cu un preț mediu de 163 euro / MWh. Și acesta era un nivel ridicat față de vestul Europei, unde prețurile se mențin constant în jurul valorii de 90 euro / MWh. Acest preț ridicat în România era pus pe seama caniculei.
Deși a trecut perioada caniculară, prețurile nu au scăzut, ci dimpotrivă, motivul fiind oprirea Unității 1 de la Cernavodă. Unitatea 1 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național în data de 26 august 2024 din cauza unei disfuncționalități în partea clasică a centralei, la protecția unui transformator de evacuare putere.
O situație similară a avut loc în luna iulie. Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă s-a mai deconectat automat de la Sistemul Energetic National în seara zilei de 19 iulie 2024, tot la final de perioadă caniculară și tot din cauza unei disfuncționalități în partea clasică a centralei. A fost reconectată cinci zile mai târziu.
În iulie, când sistemul energetic a funcționat timp de cinci zile fără un reactor, prețurile energiei pe bursă au explodat, ajungând să fie cele mai mari din Europa. Pe PZU – Piața Zilei Următoare, prețul mediu al energiei electrice ajunsese la 196 euro / MWh, în România. În vestul Europei, prețul era în jurul a 60 de euro.
Cine câștigă de pe urma prețurilor mari: statul și firmele de pe piața de echilibrare
În condițiile în care Unitatea 1 are o putere de 700 MW, deconectarea acesteia duce la un deficit de aproximativ 10% din necesarul de consum zilnic. Acesta va fi acoperit, pe perioada deconectării, din creșterea importurilor.
De asemenea, când este deconectată brusc o unitate nucleară și când se produc dezechilibre mari în furnizarea de energie, intervin firmele care se ocupă cu echilibrarea pieței.
Pe această piață tranzacționează Transelectrica, câțiva producători, precum Hidroelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia, unele firme de furnizare dar și firme cu capacități de stocare.
Printre principalii jucători se află Megalodon Storage, controlată de firme austriece, care are un sistem de stocare de 7 MW la Căciulați. Având sistem de stocare, poate fi unul dintre actorii cu poziție dominantă în această piață. Un alt jucător este Nova Power & Gas, firma care împreună cu Nuclearelectrica a înființat compania de proiect care se ocupă de mini-reactoarele nucleare de la Doicești.
Pe această piață de echilibrare, energia s-a tranzacționat în această perioadă și cu 16.000 lei/MWh (3.200 euro / MWh).
Cu cât este tranzacționată energia mai scump, cu atât câștigă statul mai mult la Fondul de Tranziție Energetică.
În baza OUG 119/2022, producătorii sunt obligați să plătească o contribuție la acest fond, în procent de 100% din diferența dintre prețul lunar de vânzare și un plafon de 400 de lei/MWh (80 euro / MWh).
Această contribuție este aplicabilă și pentru traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro. Formula de calcul a contribuției este stabilită în așa fel încât aceștia să înregistreze o cotă de profit de maximum 10% din activitatea de trading.
Din acest fond provin banii pentru compensarea facturilor. Până în prezent, statul a compensat facturi cu peste 5 miliarde de euro.
