Camera Deputaților, care administrează Palatul Parlamentului, a renunțat la pretenția inițială de a plăti mai puțin de 1 leu/kWh pe energia electrică necesară alimentării clădirii, cunoscută și sub denumirea de Casa Poporului, după eliminarea plafonării prețurilor finale de la 1 aprilie 2025, prevăzută de legislația în vigoare în acest moment, relevă date analizate de Profit.ro.
În prezent, până la primăvară, instituțiile publice beneficiază de un plafon de 1 leu/kWh pentru 85% din consumul lunar, restul de 15% fiind facturat la 1,3 lei/kWh.
Deputații au lansat recent o licitație de achiziție de curent electric pentru consumul de anul viitor, inclusiv perioada de după plafonare (1 ianuarie – 31 decembrie 2025).
Necesarul total estimat de energie se ridică la 14.600 MW, cantitatea urmând să asigure consumul din 2025 al celor 2 camere ale Parlamentului, precum și al celorlalte instituții rezidente în Casa Poporului, potrivit documentației de atribuire. Anul acesta au fost anulate 2 licitații organizate de Camera Deputaților pentru contractarea de lucrări de construire a unei centrale proprii de producție de energie electrică și termică la Casa Poporului.
Valoarea totală a achiziției de curent electric de acum este estimată la 16,24 milioane lei plus TVA, respectiv 19,33 milioane lei cu tot cu taxă, ceea ce înseamnă un preț final estimat de circa 1.324 lei/MWh sau 1,324 lei/kWh, apropiat de cel mai mare plafon în vigoare în momentul de față (1,3 lei/kWh).
În vară, Camera Deputaților a vrut să cumpere energie pentru consumul perioadei 1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2025, însă a anulat licitația, după ce ″toate ofertele au fost retrase sau au fost considerate inadmisibile″, potrivit SEAP.
Pentru aceeași cantitate totală de livrat într-o perioadă de un an, de 14.600 MWh, valoarea contractului pus pe masă atunci de Camera Deputaților fusese estimată cu peste 25% mai jos, la circa 12,11 milioane lei plus TVA (14,41 milioane lei cu tot cu taxă), adică un preț final de cam 987 lei/MWh (0,987 lei/kWh), cifrat sub plafonul actual aplicat instituțiilor publice.
Anul acesta, furnizarea de electricitate la Casa Poporului a fost asigurată de compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și cel mai mare furnizor din piața concurențială de profil.
Comisia Europeană a anunțat luna trecută că a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro la energie electrică și gaze, precum și a exporturilor, măsuri care stau la baza plafonării prețurilor finale la consumatori.
Anunțul a venit după ce România, Grecia și Bulgaria au solicitat Bruxelles-ului mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025.
