Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a decis să extindă de la 30 la 50 de zile programul de oprire planificată a unității 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă în perioada mai-iunie 2016, pentru derularea de lucrări suplimentare de întreținere la generatorul de aburi, de natură să ducă la creșterea cu până la 2% a producției de energie electrică.
Potrivit Nuclearelectrica, opririle planificate se realizează alternativ, o dată la doi ani pentru fiecare unitate a centralei Cernavodă, în vederea realizării de lucrări de mententanță preventivă și corectivă.
"Extinderea duratei opririi planificate a unității 1 CNE Cernavodă din anul 2016 este generată de realizarea unor lucrări suplimentare de întreținere a generatorului de aburi. Acesta este un demers standard, implementat de centralele de tip CANDU 6 la nivel global, o singură dată pe toată durata inițială de viață de 30 de ani a unei unități nucleare, în funcție de analiza datelor tehnice", se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.
Sursa citată arată că analizele aferente prelungirii opririi planificate au evidențiat avantaje de natura economică și tehnică, materializate prin îmbunătățirea eficienței ciclului termic, ce are drept rezultat creșterea producției cu circa 1,5-2% față de nivelul prognozat în lipsa efectuării acestei lucrări.
"Aceleași analize au indicat că momentul optim de realizare a acestei lucrări la unitatea 1 este în cadrul opririi planificate din 2016", precizează Nuclearelectrica.
Retehnologizarea reactorului 1 al centralei nucleare de la Cernavodă necesită finanțare de minim 1 miliard de euro, iar Nuclearelectrica speră să-și convingă acționarul majoritar, Ministerul Energiei, să majoreze capitalul social al societății în acest scop, printr-o emisiune de acțiuni noi, majorare de capital la care s-ar putea adăuga o emisiune de obligațiuni a companiei, plus împrumuturi bancare, a declarat, marți, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
"Vorbim și despre finanțare pentru retehnologizarea unității 1 din 2023-2025, care pentru noi este prioritate zero în acest moment și simțim că suntem puțin în întârziere. Ca să putem realiza retehnologizarea în 2023-2025, trebuie să comandăm primele echipamente în 2018 cel târziu, iar când discuți de o finanțare de minim 1 miliard de euro trebuie să te apuci de treabă cu 2 ani înainte. Deci 2016 este momentul în care trebuie să ne apucăm de treabă și să discutăm cu finanțatorii, moment în care ar trebui să avem toate aprobările corporative. Ce vedem noi astăzi este că va fi cu siguranță o structură mixtă de finanțare. Îmi place să cred că ne vom convinge acționarul majoritar să avem o majorare de capital, să avem o emisiune nouă de acțiuni, plus probabil bonduri, dar cu siguranță și împrumuturi bancare", a spus Lulache
Tot Lulache a declarat, luni, la ceremonia de semnare a memorandumului de înțelegere dintre Nuclearelectrica și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation privind proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă, că studiul de fezabilitate pentru proiect va fi actualizat, iar din noul studiu ar putea putea reieși o valoare a investiției mai mare sau mică decât cea de circa 6,5 miliarde euro estimată în prezent.
La ceremonie, care a avut loc la sediul Ministerului Energiei, au mai participat, pe lângă reprezentanți ai celor două companii, ministrul român al Energiei, Andrei Gerea, precum și ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Xu Feihong.
Lulache a mai declarat, la ceremonia de semnare, că se urmărește și implicarea statelor chinez și canadian, pe lângă a celui român, în acordarea de garanții în vederea asigurării finanțării necesare implementării proiectului, eventual prin băncile de dezvoltare ale celor două țări, echivalentele Eximbank-ului românesc. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi realizate tot cu tehnologie canadiană CANDU, ca și primele două unități ale centralei atomice.
Directorul general al Nuclearelectrica a mai spus că, în actualele condiții de piață, în care prețul angro al energiei electrice a scăzut semnificativ, trebuie să se convină asupra mecanismelor de asigurare a rentabilității proiectului și că rămane de văzut cine le va suporta, precizând că se discută mai multe variante posibile, care includ implementarea contractelor pentru diferență, dar și garantarea unui preț minim de vânzare a energiei electrice.
După semnarea memorandumului de înțelegere, Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation vor începe negocierile pentru acordul investitorilor în proiect și pentru actul constitutiv al companiei mixte care urmează să îl implementeze, compania mixtă având nevoie și de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru înființare, potrivit memorandumului de înțelegere.
