Măsurile adoptate de Senat pentru diminuarea facturilor la utilități sunt disproporționate, impactul asupra facturilor de electricitate fiind mai mare decât cel aferent facturilor de gaze, deși ponderea costului cu energia electrică este mai mică, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, ponderea costurilor cu energia electrică lunară, în cazul unui proprietar al unui apartament de 3 camere, este de aproximativ 5% raportată la salariul mediu net, în timp ce ponderea gazelor naturale este de circa 16%.
Concret, după aplicarea prevederilor privind compensarea-plafonarea prețului la gaze, un consumator ar trebui să plătească 473 lei/lună pentru gazele naturale (față de 242 lei/lună cât plătea în anul 2020) și 106 lei/lună pentru energie electrică (față de 84 lei/lună cât plătea în anul 2020).
Consumul mediu lunar și plafonul de subvenționare (sursa: AEI)
“Este un joc de imagine care să arate publicului câți bani s-au acordat pentru energie electrică și să se piardă din discuție faptul că suma de bani care trebuie plătiți de consumatori pe gaze este superioară, iar subvenția inferioară”, a susține Chisăliță.
Ordonanța de urgență privind compensarea de la bugetul de stat în această iarnă a scumpirilor galopante la energie electrică și gaze naturale de pe facturile populației, adoptată de Guvernul Cîțu înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură, a suportat modificări ample în comisiile Senatului, fiind introduse măsuri suplimentare și fiind lărgită aria beneficiarilor.
Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței a fost adoptat de plenul Senatului și va merge acum la Camera Deputaților, cameră decizională.
