Justiția maghiară respinge cererea Croației de extrădare a CEO-ului MOL, acuzat pentru dare de mită în vederea preluării controlului INA

Înalta Curte de Casație și Justiție din Ungaria a respins cererea Croației de extrădare a CEO-ului MOL, Zsolt Hernádi, acuzat în Croația de mituirea în 2009 a fostului prim-ministru Ivo Sanader, în vederea preluării de către MOL a unui pachet de control al INA.

"Există riscul ca dreptul la un proces echitabil să fie compromis dacă pârâtul ar fi transferat, iar judecata imparțială a cazului nu ar putea fi asigurată", se precizează în sentința instanței de la Budapesta.

Un alt motiv invocat pentru respingerea cererii Croației este că Înalta Curte de Casație și Justiție a Ungariei s-a pronunțat deja în luna mai 2014, într-un proces în care Hernádi era acuzat de coruție în aceeași speță.

Cu o lună în urmă, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a decis că autoritățile judiciare ale statelor membre trebuie să adopte o decizie privind orice mandat european de arestare care le-a fost comunicat.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Transelectrica ar urma să investească în Republica Moldova, devenind acționar majoritar la Moldelectrica, după modelul tranzacției Transgaz-Vestmoldtransgaz

În prezent, MOL deține pachetul de control al INA, având o participație de 49,1%, în timp ce statul croat una de numai 44,85%.

Autoritățile croate au cerut Ungariei extrădarea lui Hernádi încă din 2011, însă Budapesta a refuzat să dea curs acestei solicitări. În urma aderării țării la UE în 2013, autoritățile croate au emis un mandat european de arestare pentru Hernádi. Cu toate acestea, autoritățile judiciare maghiare au refuzat să execute mandatul pe motiv că o procedură penală a fost deja finalizată în Ungaria.

Cu o lună în urmă, CEJ a subliniat că executarea unui mandat european de arestare nu poate fi refuzat pe motiv că o decizie a Procuraturii a încheiat deja o anchetă penală în cazul în care, în cursul acestei investigații, persoana respectivă a fost intervievată doar ca martor.

În cazul de față, întrucât nu a fost intentată o procedură penală împotriva lui Hernádi, el "nu poate fi considerat că a fost judecat definitiv".

Departamentul anticorupție croat îl acuză pe șeful MOL că i-a oferit o mită de 10 milioane de euro fostului premierul Ivo Sanader în vederea preluării pachetului de control al INA.

De altfel, Sanader a fost condamnat în 2012 la 10 ani de detenție pentru acte de corupție legate de cedarea controlului asupra INA celor de la MOL. În 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție din Croația a confirmat verdictul, reducându-i însă pedeapsa la 8 ani și jumătate. În 2015, Curtea Constituțională de la Budapesta, a invalidat deciziile anterioare, invocând vicii procedurale, Sanader fiind eliberat după ce efectuase 5 ani de pușcărie.

În paralel, la Budapesta, după ce Croația a solicitat extrădarea lui Hernádi, un fost angajat al MOL a deschis în 2013 o acțiune în justiție la Budapesta împotriva acestuia, acuzându-l de "comportament necorespunzător și ilegal" în procesul de achiziționare a companiei croate.

Reclamantul nu este un simplu fost angajat, ci este și acționar și a fost identificat de Reuters ca fiind Ilona Banhegyi, fost consilier juridic șef al MOL. Banhegyi reclamă faptul că, în urma achiziționării pachetului INA, acțiunile companiei maghiare s-au depreciat.

Încă din momentul deschiderii acestei acțiuni, având în vedere că acuzațiile aduse CEO-ului MOL erau aceleași și la Zagreb și la Budapesta, s-a specult că că obținerea unui verdict de nevinovăție în Ungaria ar putea stabili un precedent și în procesul din Croația.

"Cred că avem de-a face cu truc”, susținea un investitor maghiar, citat de Financial Times. “În cazul în care instanța decide în favoarea domnului Hernádi, ceea ce se va întâmpla mai mult ca sigur, atunci acest verdict va trebui să fie acceptată de către instanțele Uniunii Europene", declara acesta. Astfel se va ajunge la anularea în mod eficient a mandatelor de arestare emise de autoritățile de la Zagreb.

Peter Zamecsnik, avocatul lui Hernádi, nega cu fermitate că noi procedurile legale sunt creația unei colaborări între reclamant și clientul său, pentru ca acesta să poată fi declarat nevinovat de un tribunal din Budapesta. 

"Absolut nu, nu. Nu-l cunosc pe acest acționar privat. Cred că a părăsit compania în 2006”, susținea Zamecsnik.

Cu toate acestea, el a confirmat că, dacă Hernádi va fi achitat, această decizie va avea implicații asupra procesului de la Zagreb. “Cred că aceasta va fi o situație de res judicata (termen latin care prevede ca un acuzat un acuzat, odată găsit nevinovat de către o instanță, nu poate fi cercetat din nou pe aceeași speță). Dacă vom câștiga acest caz, desigur că ne vom folosi de acest lucru", recunoștea avocatul.