Gazprom nu a limitat livrările de gaze prin TurkStream, dimpotrivă acestea aflându-se în ultima săptămână aproape de maximele anului, înregistrate în luna iulie. Reducerea semnificativă a livrărilor către România de la finalul săptămânii trecute pare a fi fost o problemă autohtonă, care nu avut o motivație geopolitică, ci una comercială. Traderii au considerat că prețul de pe piața autohtonă este prea mic comparativ cu cel de pe celelalte piețe regionale, preferând să-și vândă gazul contractat de la Gazprom pe alte piețe mai profitabile. După majorarea cu peste 20% a prețului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), importurile și-au revenit la nivelul de la începutul săptămânii trecute.
De ce este important: Autoritățile lucrează în prezent la un sistem de supraimpozitare pe lanțul producători-furnizori-traderi de energie. Sensibilitatea traderilor la prețurile relative de pe diferite piețe, însă, arată riscurile implicate de o astfel de decizie. Nu numai că guvernul ar putea să aplice supraimpozitul unei baze de impozitare egală cu zero (cel puțin în ceea ce privește gazele și energia de import), dar ar putea fi afectată și siguranța alimentării cu surse de energie de import.
Diferența dintre prețul spot al gazului de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) și cel de pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, a coborât duminică sub 30 de euro/MWh, după ce săptămâna trecută gazul tranzacționat pe piața autohtonă ajunsese și cu aproape 90 de euro/MWh mai ieftin decât cel comercializat la Viena.
Importurile reduse din zilele de joi și vineri ar putea fi atât explicația, cât și consecința ecartului ridicat dintre prețurile de pe cele 2 piețe de săptămâna trecută și a reducerii acestuia în ultimele 3 zile.
Evoluția prețurilor gazelor pentru ziua următoare de săptămâna trecută de pe BRM și CEGH (euro/MWh)
Pe 16 august, cu 2 zile înainte de ziua limitării importurilor în România, un MWh de gaz se tranzacționa la 236,2 euro pe bursa austriacă și cu numai 147,5 euro pe cea autohtonă.
Diferența uriașă de preț, de aproape 90 de euro, ar putea explica importurile reduse din zilele de joi și vineri. Traderii nu aveau nicio motivație să aducă gaz în România, neconvenindu-le prețul, atât timp cât, dacă doreau, îl puteau vinde pe alte piețe regionale la un preț cu peste 50% mai ridicat.
De altfel, intrările de gaze rusești în Europa, prin punctul de interconectare de la Strandza dintre Bulgaria și Turcia s-au redus cu 41,5 GWh/zi, de la un nivel maxim atins marțea trecută, de 491,5 GWh/zi, la aproximativ 450 GWh/zi la finalul săptămânii trecute. Exact cu cât s-au micșorat livrările către România, care au scăzut de la 99 GWh la 58 GWh în ziua de joi (de fapt de la 50 GWh/zi la sub 10 GWh/zi, pentru că aproximativ 50 GWh/zi sunt reexportați către Ungaria, aceste gaze doar tranzitând România). Cu alte cuvinte, traderii au avut ceva doar cu România, nu și cu celelalte piețe regionale.
În urma aprecierii prețului de pe BRM de aproape 20% în ziua de joi, în care importurile de gaze prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă s-au redus considerabil, traderii au revenit cu gânduri mai bune cu atât mai mult cu cât, pe CEGH, prețul spot al gazului se majorase în aceeași zi doar cu 1,3%.
Astfel, importurile de gaze destinate pieței interne s-au majorat începând cu acest weekend, ajungând sâmbătă la nivelul de 45 GWh, cu 11,5 GWh sub cel de miercuri, însă cu peste 5 GWh mai mare decât cel de marți. Marți dimineață, Transgaz estima un nivel al importurilor destinate pieței interne pentru această zi de aproximativ 40 GWh.
Potrivit unor surse din piață, WIEE, trader-ul care limitase joi și vineri cantitatea importată în România de la 4,5 la 0,3 milioane mc, și-a majorat din nou nominalizările la peste 3-4 milioane mc pe zi.
Drept consecință, și nivelul înmagazinărilor a crescut, de la 115 GWh la 145 GWh. Acesta este totuși cel mai redus nivel al înmagazinărilor din luna august (cu excepția zilelor speciale de joi și vineri), doar pe 2 august fiind înregistrate depozitări inferioare, de 140 GWh.
Pe 7 august, de exemplu au fost înmagazinați peste 192 GWh, iar pe 16 august, 172,7 GWh.
Cu toate acestea, România se apropie de pragul de depozitare de 70% din capacitatea totală, pe 20 august nivelul fiind unul de 68,5%.
Potrivit unor estimări conservatoare, România va intra în această iarnă cu un nivel al depozitării de 85% din capacitatea totală, superior celui înregistrat în ultimii ani.
