Amplasamentele proiectelor de hidrocentrale aprobate de Guvern și aflate în execuție înainte de 29 iunie 2007 vor putea fi scoase din ariile naturale protejate de interes național, prin modificarea limitelor acestora, potrivit unui proiect legislativ, al cărui scop declarat este "realizarea cu celeritate a proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de executare", pentru creșterea capacității de producție de energie hidro a României, relevă date analizate de Profit.ro.
Draftul de act normativ introduce această prevedere în OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, în vigoare din 29 iunie 2007, ca excepție de la regula generală potrivit căreia "Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes național, în sensul delimitării unei precizii mai bune, se face la inițiativa Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate sau a structurii de administrare a ariei naturale protejate în baza unui studiu științific, cu avizul consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului.
Proiectul a fost elaborat de senatorul PSD Daniel Zamfir și este sprijinit și de alți 23 de parlamentari social-democrați, inclusiv de președintele partidului, Marcel Ciolacu.
"Prin excepție de la prevederile alin. (3), modificarea limitelor ariilor naturale protejate este posibilă, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare. Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și liniilor de evacuate putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire", stipulează proiectul de lege.
Este a doua excepție de acest tip introdusă în legislația ariilor naturale protejate, după ce, în urmă cu 4 ani, în 2018, s-a legiferat posibilitatea scoaterii din aceste arii a amplasamentelor pentru care existau, la 29 iunie 2007, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile aprobate de Guvern.
Mai mult, proiectul lui Zamfir introduce lucrările de mentenanță, retehnologizare și modernizare efectuate la "capacitățile de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate" pe lista proiectelor cărora nu li se aplică legislația de evaluare a impactului asupra mediului. În prezent, potrivit Legii nr. 292/2018, pe această listă se află doar proiectele "care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, dacă autoritățile publice centrale pentru apărare și securitate națională, respectiv cea pentru situații de urgență, împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului stabilesc, printr-o analiză de la caz la caz, că realizarea evaluării impactului asupra mediului ar avea un efect negativ asupra acestor obiective".
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, se plânge de mai mult timp de faptul că, din cauză că amplasamentele unor investiții-cheie precum hidrocentralele din Defileul Jiului au fost incluse în arii naturale protejate a căror legislație a intrat în vigoare după aprobarea proiectelor și demararea lucrărilor, finalizarea acestor obiective este imposibilă, inclusiv din cauza proceselor în instanță cu organizațiile de mediu.
Aceste organizații spun, în schimb, că scoaterea proiectelor de hidrocentrale din ariile naturale protejate va duce la distrugerea respectivelor arii, cu efecte pozitive minore asupra capacității de producției de energie a României, și amintesc că statul român este în procedură de infringement la Comisia Europeană încă din 2015 pentru că a permis construirea de hidrocentrale în situri Natura 2000.
"(…) avem o serie de sarcini date de autoritățile de mediu în ceea ce privește măsurile pe care trebuie să le implementăm pentru a fi în concordanță cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se găsește în toată Europa. Avem de protejat acest pește care, tot din informații publice, nu reprezintă și nu are niciun fel de importanță economică și avem de protejat un rac care nu a fost niciodată găsit, dar ar fi condiții să trăiască acolo. În astfel de situații derizorii ne găsim noi cu măsurile pe care ar trebui să le implementăm. Mai mult decât atât, avem obligația ca, timp de zece ani, să căutăm acel rac. Încă nu l-a găsit nimeni", declara, în noiembrie anul trecut, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, cu ocazia audierii sale la Comisia parlamentară de anchetă pentru stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice.
De altfel, potrivit inițiatorului, care conduce respectiva Comisie, din dezbaterile din cadrul acesteia a reieșit că "principala soluție evocată de majoritatea invitaților audiați, reprezentanți ai autorităților sau instituțiilor considerate relevante, cu activități directe ori conexe domeniului cercetat, precum și de membrii Comisiei de anchetă, a fost intensificarea ritmului de realizare a investițiilor în sectorul energetic", un prim pas fiind "finalizarea proiectelor investiționale care, deși se află într-o fază avansată de executare, sunt în prezent blocate din motive procedurale ori ca urmare a unor sincope legislative".
În schimb, ONG-urile de mediu care se opun construirii de hidrocentrale în arii naturale protejate susțin că au fost convocate la audieri la Comisie pentru a se da "în mod voalat" vina pe ele pentru scumpirea energiei.
Amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj și a unei microhidrocentrale la Livezeni și a două centrale hidroelectrice la Dumitra și Bumbești Jiu. Lucrările au început în 2004 și sunt realizate în proporție de 90%, potrivit Hidroelectrica, în urma unor investiții de 175 milioane euro.
