Noua ”taxă pe stâlp” nu se va aplica în primele 3 luni din 2025, cât timp va dura redactarea normelor metodologice de aplicare a noilor prevederi, au declarat surse guvernamentale, La rândul său, premierul Ciolacu a anunțat că ministrul Finanțelor va discuta cu marile companii din energie cu privire la această taxă.
”Introducem impozitul pe construcțiile speciale, care nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibe investiții”, a spus Ciolacu.
Conform unor calcule ale ministerelor de profil, la o investiție de 100 milioane euro într-un parc eolian, investitorul ar trebuie să achite circa 30 milioane euro ca ”taxă pe stâlp”, iar un astfel de nivel este considerat anormal chiar de membri ai actualului Cabinet.
″Impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii offshore privind stabilitatea″, se arată într-un comunicat al FPE.
Profit.ro a atras atenția de ieri că Legea offshore prevede că regimul fiscal specific al domeniului petrolier offshore, care include și eventuale ″impozite, taxe, contribuții sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului″, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcții.
În vechea variantă a impozitului pe construcții, aplicată în perioada 2014-2016, la stabilirea bazei de impunere, din valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor se scădea ″valoarea construcțiilor situate în afara frontierei de stat a României, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, inclusiv cele situate în zona contiguă a României și zona economică exclusivă a României, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, pentru operațiunile legate de activitățile desfășurate în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 56 și 77 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996″, excepție care acum este eliminată.
Cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, Neptun Deep, ar urma să intre în producție în 2027. Investițiile necesare fazei de dezvoltare însumează, cumulat, până la 4 miliarde de euro.
FPE mai afirmă că propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a se ține cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată, notând că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică.
″Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicat.
În plus, potrivit sursei citate, includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic și ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.
″Taxa de 1,5% pe construcțiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic și din alte sectoare strategice. Într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investițiile în sectoare strategice, de interes național și provoacă firmele să reducă locurile de muncă și să pună presiune pe prețurile finale suportate de consumatori.
Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult și pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației. În lipsa posibilității de transferare a costurilor către prețuri finale, companiile vor avea mai puține resurse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică și determinând unele companii să renunțe la investiții sau chiar să-și înceteze activitatea, cu impact negativ asupra șomajului și economiei″, avertizează FPE.
Organizația mai reproșează autorităților că introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparența și dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea și sustenabilitatea măsurii propuse. Ca atare, FPE solicită reanalizarea măsurii fiscale propuse, având în vedere impactul său negativ asupra economiei, inițierea unui dialog social real cu actorii relevanți din industrie și patronate și identificarea de alternative fiscale echilibrate, care să asigure stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea economică și încrederea investitorilor.
″FPE își exprimă disponibilitatea de a contribui cu expertiza sa la formularea unei politici fiscale echitabile și sustenabile, care să sprijine dezvoltarea economică a României″, conchide comunicatul.
