De când România a redevenit importator net de gaze, inclusiv din Ungaria, nu numai din Bulgaria, prețurile autohtone s-au situat peste cele externe.
Prețul mediu zilnic al gazul cu furnizare în ziua de miercuri tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns la 206 lei/MWh (40,47 euro/MWh), în creștere cu 7,3% față de prețul înregistrat în ziua precedentă, în pofida unui volum mai redus, de 70 GWh, cu 2 GWh sub cel marți, de 72 GWh.
Chiar și așa, volumul tranzacționat este unul important, echivalând cu 28% din producția internă curentă, de 250 GWh.
Evolutia prețului gazelor tanzactionate zilnic in ultima luna pe BRM
Un volum mai ridicat s-a tranzacționat doar pe ziua de 8 ianuarie (74 GWh).
O cantitate de 2,4 GWh s-a tranzacționat la un preț maxim al zilei de 212 lei/MWh.
Spre sfârșitul zilei de tranzacționare, odată cu încălzirea relativă a vremii, situația s-a mai detensionat, ultimele tranzacții fiind efectuate la un preț de 196,5 lei/MWh.
Prețul din România, de 40,47 euro/MWh este cu 16,5% mai ridicat decât cel de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, unde gazul cu furnizare în ziua de miercuri este de 34,72 euro/MWh sau 176,71 lei/MWh.
Evolutia volumelor de gaze tanzactionate zilnic in ultima luna pe BRM
Marți România a importat 15,1 milioane mc de gaze (13 milioane mc via Bulgaria și 2,1 milioane mc din Ungaria) și a exportat doar 6,7 milioane mc (5,7 milioane mc către Republica Moldova și un milion mc către Ucraina).
Consumul intern a sărit de 560 GWh/zi încă de săptămâna trecută, înainte de instalarea perioadei geroase care urmează, potrivit estimărilor meteorologice, să se accentueze în zilele următoare și să dureze o săptămână.
Producția internă zilnică se situează în prezent la aproximativ 245-250 GWh, iar capacitatea maximă de extragere din depozite este 338 GWh/zi. Iar capacitatea de extragere este doar una teoretică, neputând fi efectuată decât pentru câteva zile și în condițiile în care fiecare depozit zonal este corelat cu consumul din regiune.
Dacă duminică, exporturile către Ungaria s-au sistat, de luni România a devenit importator net de gaze din statul vecin, așa cum anticipa Profit.ro.
Ungaria are o capacitate de depozitare dublă față de cea de care dispune România.
Consumul, care s-a ridicat luni la aproximativ 620 GWh sau 58,3 milioane mc, era acoperit din extragerile din depozite (278 GWh sau 26,2 milioane mc), din producția internă curentă (250 GWh sau 23,5 milioane mc) și din importuri (91 GWh sau 8,6 milioane mc).
Iar importurile sunt în prezent limitate doar la una dintre cele trei conducte ale Coridorului Transbalcanic, Negru Vodă 1, cu o capacitate totală de 158,8 GWh.
Producția internă, extragerile din depozite, importurile și exporturile de marți, 13 ianuarie
În condițiile în care exporturile către Republica Moldova și Ucraina rămân constante (și nu cresc, pentru că de scăzut nu pot scădea, fiind efectuate rezervări și semnate contracte), rezultă că România se poate baza doar pe puțin peste 80 GWh gaze de import din Bulgaria pentru acoperirea consumului intern.
Iar dacă ar sări peste 650 GWh, acestea s-ar putea dovedi insuficiente, ceea ce explică apariția importurilor din Ungaria.
România avea înmagazinați pe 9 ianuarie 22,6 TWh de gaze sau 66,8% din capacitatea totală de depozitare, un procent superior celui mediu din Uniunea Europeană (UE), de 55,54% din capacitatea totală, dar și celui înregistrat la aceeași dată a anului trecut, când România avea depozitați 20,5 TWh, reprezentând 60,7% din capacitatea totală.
