România nu mai este cea mai scumpă piață spot a energiei din Uniunea Europeană, cum s-a întâmplat în trimestrul al treilea al acestui an, în luna octombrie, cu un preț mediu zilnic de puțin sub 90 euro/MWh, ocupând o poziție de mijloc, arată datele analizate de Profit.ro, care par a sugera că decuplarea piețelor est europene de cele occidentale s-a încheiat, cel puțin temporar.
Cu un preț mediu zilnic, de 89,69 euro/MWh, România a ocupat în octombrie poziția a 11-a în topul celor mai scumpe piețe spot din Uniunea Europeană.
Trecerea verii, când consumul a fost ridicat în principal ca urmare a punerii în funcțiune a instalațiilor de răcire, a condus la o scădere a consumului, în special în orele de vârf, atât în România, cât și în regiune, în special în statele cu care este interconectată, ceea ce a avut ca rezultat o atenuare a presiunii pe prețuri, tendință care se putea observa, marginal, încă din luna septembrie, când România n-a mai fost cea mai scumpă piață din UE.
De altfel este cea de-a treia lună consecutivă în care prețul pe principala piață spot operată de OPCOM, cea pentru ziua următoare, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern, cea pentru ziua următoare, este în scădere.
Prețul mediul zilnic din luna octombrie, de de 446 lei/MWh, este cu 98 lei/MWh sub cel din septembrie, de 544 lei/MWh, care, la rândul său, s-a situat cu 87 lei/MWh sub cel din august, aflat și el într-o scădere de 90 de lei/MWh față de cel record înregistrat în iulie, de 721 lei/MWh.
În pofida scăderilor de preț din august și septembrie, România a încheiat trimestrul al treilea cu cel mai mare preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE).
În luna iulie, România a fost, așa cum a anunțat Profit.ro, liderul absolut al prețurilor la energie din UE, cu un preț mediu de 145,2 euro/MWh, urmată Bulgaria, cu 136,5 euro/MWh, și de Ungaria și Grecia, cu 135 euro/MWh. Comparativ, prețurile spot din Germania au fost în iulie de peste două ori mai reduse decât cele din România (67 euro/MWh), iar cele din Franța de peste 3 ori mai mici (47 euro/MWh).
Situația s-a repetat și în august, când România a fost cea mai scumpă piață spot din UE cu un preț mediu zilnic de 127 euro/MWh, și cea de-a doua din Europa, după cea sârbă, sistemul energetic autohton fiind în continuare deficitar, bazându-se pe importuri, în special din Ungaria, pentru acoperirea consumului intern și exporturile către Ucraina și Republica Moldova.
De-abia în septembrie, România (cu un preț mediu de 109,6 euro/MWh) a părăsit primele trei poziții, ocupând locul patru în tpoul celor mai scumpe piețe spot UE, după Italia, Irlanda și Grecia).
Și în octombrie, cele mai scumpe piețe din UE au fost tot cele din Irlanda (123,55 euro/MWh) și Italia (114 euro/MWh), urmate de Polonia (103,25 euro/MWh), acestea fiind, de altfel, singurele state cu prețuri mai mari de 100 de euro/MWh în octombrie.
Prețuri mai mari ca în România s-au înregistrat în octombrie și în Ungaria, Țările baltice, Slovacia, Germania și Grecia.
Prețuri similare cu cel din România (de 88-89 euro/MWh) s-au putut regăsi pe piețele din Bulgaria, Cehia, Croația, Slovenia și Austria, ceea ce sugerează o recuplare a piețelor din Europa de est cu cele occidentale.
România ocupă în continuare un loc fruntaș și în topul ceor mai scumpe piețe de energie din UE de la începutul anului și până în prezent, situându-se pe poziția a patra, cu un preț de 93,54 euro/MWh. Prețuri mai ridicate înregistrează doar Italia și Irlanda (fiecare cu puțin peste 102 euro/MWh) și Grecia (cu 94,37 euro/MWh).
Recent, candidatul la funcția de comisar european pentru Energie și Locuințe, danezul Dan Jorgensen, a anunțat că reducerea prețurilor la energie pentru gospodării și firme va fi una dintre prioritățile majore ale mandatului său.
Rămâne de văzut dacă noua Comisie va fi receptivă la nemulțumirile statelor membre din sud-estul Europei, care deocamdată nu par a fi prioritare pe agenda Uniunii, după cum a relatat Profit.ro aici, aici și aici.
România, Bulgaria și Grecia au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025.
