Rusia exportă peste o treime din petrolul său folosind tancuri occidentale, în principal către India și China, precum și servicii maritime occidentale. Interdicția ar bloca acest tip de comerț, operat în mare parte prin flotele maritime ale statelor UE precum Grecia, Cipru și Malta, scrie News.ro.
Celelalte două treimi din exporturile rusești sunt transportate de o flotă paralelă, opacă, care operează în afara reglementărilor occidentale, așa-numita „flotă întunecată”. Dacă G7 și UE introduc interdicția, Rusia ar trebui să își extindă semnificativ această flotă.
Interdicția ar putea fi inclusă în următorul pachet de sancțiuni al UE, programat pentru începutul anului 2026, au spus trei dintre surse. Pentru a avansa, Bruxellesul dorește un acord comun cu G7 înainte de a include măsura în propunerea oficială, potrivit altor două surse.
Oficiali britanici și americani susțin activ ideea în cadrul reuniunilor tehnice ale G7, însă decizia finală a SUA va depinde de strategia de presiune aleasă de administrația Trump în contextul negocierilor de pace pe care le mediază între Ucraina și Rusia, au menționat patru surse.
Nicio altă măsură occidentală nu s-ar fi apropiat atât de mult de o interdicție totală privind manipularea petrolului rusesc, nu doar la nivelul importurilor, ci și al transportului și serviciilor maritime. Deși G7 și UE au eliminat aproape complet importurile de petrol rusesc din 2022 încoace, exporturile Moscovei încă se bazează în mod semnificativ pe infrastructura maritimă occidentală.
Plafonul de preț, impus în 2022, permitea țărilor terțe să cumpere petrol rusesc folosind servicii occidentale doar dacă prețul plătit era sub limita stabilită. Pentru a ocoli plafonul, Rusia a reorientat mare parte din exporturi către Asia, utilizând propria flotă, multe dintre nave fiind deja sancționate de Occident. Aceste tancuri sunt vechi, au proprietari greu de identificat și operează fără asigurare occidentală.
Administrația Biden considera că, dacă Moscova cheltuiește mai mult pe nave, va avea mai puțini bani pentru război. Administrația Trump, în schimb, a fost sceptică în privința plafonului și nu a susținut reducerea acestuia la 47,6 dolari pe baril în septembrie 2025, față de limita inițială de 60 de dolari.
Potrivit Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (Finlanda), în octombrie 44% din petrolul rusesc a fost exportat prin ”flota întunecată” deja sancționată, 18% prin nave nesancționate, iar 38% prin tancuri asociate cu țări din G7, UE și Australia.
În total, flota care transportă petrol sancționat din Rusia, Iran și Venezuela numără 1.423 de tancuri, dintre care 921 se află sub sancțiuni americane, britanice sau europene, potrivit datelor Lloyd’s List Intelligence.
