Unsprezece state membre ale Uniunii Europene (UE), între care și România, în frunte cu Franța, au anunțat o consolidare a cooperării lor în domeniul energiei nucleare, în vederea dezvoltării unor ”noi proiecte” și au subliniat rolul acesteia în decarbonatarea economiei, relatează AFP.
”Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care ne permit să ne atingem obictivele în lupta împotriva modificărilor climatice, să producem energie de bază și să garantăm siguranța aprovizionării”, subliniază aceste țări într-o ”Declarație comună” semnată în marja unei reuniuni a miniștrilor Energiei din UE, la Stockholm, arată News.ro.
Cele 11 state UE - Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Franța, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria - sunt de acord să susțină ”noi proiecte” nucleare, care să aibă la bază ”tehnologii inovatoare” și ”exploatarea centralelor existente”.
În Declarație se prevăd proiecte comune de formare, ”posibilități de cooperare științifică sporită” și schimburi ale ”celor mai bine practici în (domeniul) securității”.
ENERGII REGENERABILE, ”COMPLEMENTARE”
”Alte țări” nesemnatare ale Declarației - între care Italia și țările baltice - și-au ”manifestat interesul să intre în cerc, în pofida faptului că nu sunt parte a unei exploatări nucleare”, a anunțat după reuniune ministrul francez al Tranziției Ecologice Agnès Pannier-Runacher.
Grupuri de lucru între semnatari urmeză să fie înființate până la următorul Comsiliu al Energiei, prevăzut la sfârșitul lui martie.
Parisul consideră că energia nucleară, care poate fi controlată și fără emisii de dioxid de carbon (CO2), este ”complementară” energiilor regenerabile în atingerea obiectivului european al neutralității carbonului, în 2050.
”Statele Unite, Regatul Unit, Coreea de Sud, China și Japonia iau în calcul energia nucleară ca pe un mijloc important de a-și decarbonata economia. Noi trebuie să fim pe un picior de egalitate”, a pledat luni Agnès Pannier-Runacher.
”HIDROGEN CU CONȚINUT MIC DE CARBON”
Cabinetul ministrului francez consideră că ideea este totodată ”să se transmită un semnal puternic în diverse negocieri europene”.
Franța a obținut o victorie, la mijlocul lui februarie, prin propunerea Comisiei Europene (CE) de a considera drept ”verde” ”hidrogenul produs pe baza unui amestec de energie electrică, inclusiv nucleară, în anumite condiții”.
Franța pledează acum în favoarea luării în calcul a acestui ”hidrogen cu conținut scăzut de carbon”, într-un text aflat în negocieri, care stabilește fiecărui stat membru UE obiective în domeniile hidrogenului regenerabil și transporturilor.
Germania și Spania se opun întru totul.
În cadrul unei reforme a pieței europene a electricității, Franța preconizează contracte pe termen lung cu preț garantat, inclusiv în beneficiul producției de energie nucleară, pe care le refuză.
”STABILĂ, DURABILĂ ȘI CU EMISII REDUSE DE CARBON”
Polonia, care mizează pe energia nucleară pentru a renunța la cărbune, și Cehia au salutat luni acest proiect ”de alianță”, însă acest termen nu a fost reținut în ”Declarația finală”.
”Energiile regenerabile se pot dovedi instabile. Este nevoie de o energie stabilă și durabilă, cu emisii reduse de carbon. Noi cunoaștem doar una: cea nucleară”, a declarat ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Jozef Sikela.
Cele 11 țări semnatare susțineau, la sfârșitul lui 2021, recunoașterea caracterului ”durabil” al energiei nucleare în ”taxonomia” UE, o etichetare verde care permite facilitarea anumitor investiții.
Ele au obținut câștig de cauză în textul adoptat la mijlocul lui 2022.
Suedia, al cărei actual Guvern este pro-nuclear, nu a semnat ”Declarația” de marți, fiind constrânsă la ”neutralitate” în calitate de președintă semestrială a UE.
