Încetinită de opoziția micilor acționari, renaționalizarea completă a grupului francez de utilități Electricite de France SA s-a încheiat, la aproape un an de la decizia Guvernului de la Paris, care vrea astfel să relanseze energia nucleară în Franța și să reindustrializeze țara, informează AFP.
"Statul a pus în practică procedura de preluare a acțiunilor deținute de investitorii minoritari de la EDF", a informat Ministerul Economiei de la Paris. "În consecință, statul deține în prezent totalitatea capitalului și drepturilor de vot de la EDF".
Anterior, Autoritatea de supervizare a pieței financiare din Franța (AMF) a anunțat că 8 iunie este data limită până la care deținătorii a 2% din acțiunile EDF care mai erau în circulație vor fi constrânși să își vândă participațiile, ducând astfel participația statului la 100% din capitalul EDF, scrie Agerpres.
"Această preluare a controlului total la compania noastră națională de electricitate era o prioritate a Guvernului", a salutat ministrul Economiei, Bruno Le Maire, o operațiune cu o valoare de 9,7 miliarde de euro. Renaționalizarea EDF, anunțată oficial în luna iulie 2022, "era indispensabilă pentru a permite EDF să deruleze în mod accelerat mai multe șantiere decisive", în special cel care privește creșterea producției parcului nuclear actual, a adăugat Bruno Le Maire.
"Atunci când ne confruntăm cu atât de multe provocări energetice...faptul că avem un singur acționar permite să avem o aliniere perfectă cu privire la viziunea pe termen lung", a apreciat joi și directorul general de la EDF, Luc Rémont.
Retragerea EDF de la Bursa de Valori de la Paris i-a constrâns și pe ultimii acționari minoritari să își vândă titlurile pentru un preț de 12 euro pe acțiune, adică cu 20 de euro mai puțin decât prețul la care s-a derulat listarea la bursă a EDF în anul 2005.
Până în urmă cu câteva luni, statul francez deținea 84% din capitalul EDF. Preluarea tuturor acțiunilor îi va permite statului francez să accelereze procesul de relansare a energiei nucleare, prin construcția a cel puțin șase noi reactoare. În așteptarea momentului în care vor fi puse în funcțiune noile unități, cel mai devreme în 2035-37, Franța și EDF vor trebui să își intensifice eforturile pentru dezvoltarea energiilor regenerabile și a recupera decalajul față de statele vecine din Europa.
Există însă un obstacol major și anume faptul că marja de manevră financiară a EDF este în acest moment inexistentă. Cu prilejul prezentării rezultatelor anuale pe 2022, grupul de utilități a anunțat că are datorii record de 64,5 miliarde de euro. Aceste datorii sunt rezultatul unei producții de electricitate extrem de mici pe parcursul anului trecut, după ce mai multe centrale au fost închise pentru efectuare de lucrări de mentenanță, cumulată cu obligația impusă de stat de a vinde electricitatea la un preț mai mic decât concurenții.
Anul trecut, timp de mai multe luni, doar jumătate dintre cele 56 de reactoare nucleare ale Franței au funcționat astfel că producția de electricitate a scăzut până la 279 Terawați oră, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani.
În paralel, costul estimat pentru construcția a șase noi reactoare de tip EPR este estimat la 51 de miliarde de euro, o sumă imposibil de suportat doar de EDF.
