Conducta pentru gazele din cel mai mare zăcământ românesc din Marea Neagră ar putea fi finanțată și cu bani UE din certificate CO2

Lucrările de construire a conductei Tuzla-Podișor, care va transporta gazele naturale ce urmează să fie extrase din cel mai mare zăcământ offshore din Marea Neagră românească, Neptun Deep, concesionat în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, ar putea fi finanțată parțial din așa-numitul Fond de Modernizare al UE, alimentat cu bani proveniți din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care marii emitenți sunt obligați să le cumpere.

Comitetul pentru Investiții al Fondului de Modernizare a recomandat pentru finanțare proiectul Tuzla-Podișor, care ar putea beneficia astfel de o alocare de 85,5 milioane euro.

CITEȘTE ȘI Câciu: Va fi o rectificare bugetară complicată în vară. Ministrul a cerut ANAF și Vămii o actualizare a planurilor de acțiune pe venituri, cu accent mai mare pe rău platnici

Valoarea totală a investiției este estimată la peste 371 milioane euro, punerea în funcțiune fiind preconizată pentru 2025, cu un an înainte de demararea estimată a producției de gaze din Neptun Deep.

Comitetul a recomandat la finanțare și proiectul gazoductului Ghercești-Jitaru, cu o alocare posibilă de peste 8 milioane euro. Gazoductul este parte a unui proiect mai larg ce are ca scop primordial majorarea capacității de depozitare, injecție și extracție a depozitului subteran de înmagazinare de gaze Ghercești al filialei Depogaz a Romgaz.

Ambele proiecte de gazoducte sunt considerate a fi neprioritare din punct de vedere al legislației UE.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Zona euro a intrat în recesiune. Întreaga Uniune Europeană crește însă cu 1%, România având al patrulea cel mai mare avans din primul trimestru

Consiliul Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat și confirmat plata din Fondul de Modernizare, în valoare de 1,1 miliarde euro, pentru următoarele investiții energetice prioritare românești:

Schema MF 2023-1 RO 0-001: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană și hidroelectrică pentru autoconsum; 250.000.000 EURO
Schema MF 2023-1 RO 0-002: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană și hidroelectrică; 250.000.000 EURO
Schema MF 2023-1 RO 0-003: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană și hidroelectrică pentru autoconsumul în instituții publice; 200.000.000 EURO
Schema MF 2023-1 RO 0-004: Sprijin pentru modernizarea/reabilitarea rețelei inteligente de termoficare – Proiecte de tip B care nu intră sub incidența ajutoarelor de stat; 190.000.000 EURO
Schema MF 2023-1 RO 0-005: Sprijin pentru modernizarea/reabilitarea rețelei inteligente de termoficare – Proiecte de tip A care intră sub incidența ajutoarelor de stat; 60.000.000 EURO
Schema MF 2023-1 RO 0-006: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile (solară și eoliană) pentru consumul propriu al întreprinderilor din sectoarele agricol și alimentar; 100.000.000 EURO

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE FOTO Gebrüder Weiss, cea mai veche companie de transport și logistică din Austria, construieste cel mai mare terminal al rețelei sale din România

Fondul de Modernizare reprezintă un instrument cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice care prevăd îmbunătățiri în eficiența energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune în statele membre UE cu PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media Uniunii.

Fondul este finanțat prin tranzactionarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030. De bugetul Fondului pentru Modernizare beneficiază 12 state din Uniunea Europeană: România, Bulgaria, Croația, Estonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Grecia si Portugalia.