Directorul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica, Virgiliu Ivan, i-a ″provocat″ pe cei de la grupul PPC, cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, să investească și în unități de stocare a electricității, cu referire la proiectul-mamut de profil Tarnița, ce datează de pe vremea lui Ceaușescu.
″V-aș face o provocare, pentru că v-am auzit vorbind de investiții pe care le veți face anul acesta în energie regenerabilă, și anume: așteptăm și primele proiecte de stocare de energie. Pentru că avem nevoie și de stocare. Și nu doar în baterii. Poate că veți fi parte a unui proiect major (de investiție – n.r.) într-o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj, pe care sistemul energetic o așteaptă de multă vreme. Pentru că sunteți o firmă foarte mare, foarte importantă, care își dorește să investească și să aibă rezultate. De aceea, vă lansez această provocare. Putem investi și în stocare″, a declarat Ivan, cu ocazia inaugurării de către divizia PPC Renewables a unei noi camere de comandă destinată dispecerizării portofoliului local de parcuri eoliene și fotovoltaice al companiei care a preluat operațiunile din România ale italienilor de la Enel.
Noua cameră de comandă este adaptată pentru a gestiona un volum mai mare de instalații, în condiții eficiente.
″Capacitatea instalată a unităților de producție de energie verde operate de PPC Renewables România s-a dublat față de momentul preluării operațiunilor Enel din România, ajungând la 1,3 GW. Astfel, compania a devenit cel mai mare producător de energie regenerabilă din România și continuă planul de a atinge un nivel de 2 GW până la finele anului 2026″, au transmis, cu aceeași ocazie, cei de la PPC.
Șeful DEN a declarat în mai multe rânduri, în ultima perioadă, că dependența sistemului energetic național de capacitățile de producție de energie regenerabilă, eoliene și fotovoltaice, a crescut foarte mult, ceea ce face din ce în ce mai dificilă menținerea în echilibru a sistemului, fiind nevoie în acest scop de investiții în instalații de stocare.
La finalul anului trecut, sistemul energetic național dispunea de sisteme de stocare cu putere instalată cumulată de circa 137 MW și capacitate de 269 MWh. Asta în condițiile în care centralele eoliene și solare mari, comerciale, însumau la acea dată aproape 5.000 MW instalați (eoliene de 3.095 MW și fotovoltaice de 1.854 MW), la care se adăugau instalații ale prosumatorilor de circa 2.400 MW.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat toamna trecut o nouă licitație eșuată în cadrul demersurilor de contractare a întocmirii unui nou studiu de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, derulate de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul condus de Burduja. El a mai spus atunci că există și un ″plan B″ în privința proiectului Tarnița, care datează de pe vremea lui Ceaușescu.
″Am continuat chiar zilele acestea discuțiile cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați. Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 miliarde dolari, adică 28% din PIB-ul României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect și dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea și execuția centralei. Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioși, stabili, de încredere și care au dovedit că știu și pot să implementeze proiecte mari. Așa cum este Tarnița-Lăpuștești pentru țara noastră″, a arătat Burduja.
Ideea hidrocentralei fusese declarată ca abandonată de către autorități în 2020, însă între timp a fost resuscitată, inclusiv la recomandarea Transelectrica. ″Este de asemenea necesară construirea unei capacități mari cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1.000 MW în anul 2035, cu variații între 850 MW și 1.100 MW. Centralele de acumulare prin pompaj vor contribui la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sectorului energetic″, scrie și în cea mai recentă Strategie energetică națională.
