Compania de furnizare de gaze naturale și energie electrică E.ON Energie România, controlată de grupul german omonim, care însă vrea să-și cedeze participația majoritară ungurilor de la MVM, a câștigat un meci cu statul român la Curtea Constituțională, după ce a fost amendată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în 2020, în urma unei investigații, pentru presupusa manipulare a pieței angro locale de gaze, prin mai multe tranzacții derulate în 2018.
Speța a fost relatată în detaliu de Profit.ro la acea dată.
În 2018, în România existau ca firme separate E.ON Gaz Furnizare, divizie dedicată vânzărilor către consumatorii finali casnici de gaze (încă reglementați), și E.ON Energie România, care le furniza clienților noncasnici. Cele 2 au re-fuzionat chiar în 2020.
În urma unei investigații din 2019, ANRE a concluzionat că, în toamna anului 2018, E.ON Gaz Furnizare ar fi "conspirat" cu compania-soră E.ON Energie România pentru a "simula" o tranzacție liberă neprestabilită de cumpărare angro de gaze de la aceasta la o licitație derulată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la care putea participa orice jucător interesat din piață, în cantitate de 405.000 MWh și la prețul de 108 lei/MWh (în total 43,7 milioane lei), tranzacție ale cărei detalii fuseseră de fapt prestabilite prin e-mail de managerii celor două companii.
Potrivit legislației în vigoare la acea dată, ANRE era obligată să recunoască integral și automat costul gazelor cumpărate de pe Bursă în prețul reglementat perceput de către furnizori consumatorilor finali casnici. În schimb, în cazul gazelor achiziționate prin contracte bilaterale directe, Autoritatea avea posibilitatea de a recunoaște doar parțial costurile de achiziție, prin raportare la prețurile medii din piața angro, mai ales în condițiile în care era vorba de 2 companii din același grup.
ANRE a susținut că, în loc să încheie un contract bilateral direct, E.ON Gaz Furnizare și E.ON Energie s-ar fi înțeles să încheie tranzacția în urma organizării unei ședințe "fictive" de licitație la BRM, pentru a înlătura riscul ca ANRE să nu recunoască integral costul achiziției în prețul reglementat perceput populației aprobat de Autoritate pentru E.ON Gaz Furnizare. În plus, în acest fel, cantitatea de gaze cumpărată de E.ON Gaz Furnizare de la E.ON Energie ar fi intrat în calculul gradului de îndeplinire de către cele două companii a obligației de tranzacționare de gaze pe bursă prevăzută de legislație.
Ca atare, Autoritatea a sancționat E.ON Gaz Furnizare cu amendă de 500.000 lei. Furnizorul a achitat jumătate din minumul prevăzut de lege, respectiv 50.000 de lei, după care a contestat amenda.
În instanță, E.ON Gaz Furnizare a argumentat că licitația de la BRM a fost "pe bune" și a respectat toate reglementările în vigoare, la ea participând cu o ofertă și un al treilea jucător, din afara grupului E.ON, că ANRE nu a reușit în niciun fel să demonstreze contrariul și că prețul rezultat, de 108 lei/MWh, se încadra în media tranzacțiilor de la BRM din acea perioadă, astfel că E.ON Gaz Furnizare nu a câștigat nimic la prețul reglementat perceput populației de pe urma presupusei "manipulări" a pieței.
Sancțiunea a fost dictată de ANRE în baza prevederii din Legea energiei, de la art. 194 punctul 37, potrivit căreia constituie contravenție ″nerespectarea cerințelor privind transparența prevăzute în reglementările ANRE, precum și în regulamentele europene, cu excepția Regulamentului (UE) nr. 1.227/2011 (REMIT – n.r.)″, adică exact cel privind integritatea și transparența pieței angro de energie, care interzice manipularea pieței.
În cursul procesului cu ANRE, E.ON Gaz Furnizare a ridicat excepție de neconstituționalitate a prevederii menționate.
″În versiunea Legii energiei aplicabilă la momentul constatării și sancționării presupusei abateri, încălcarea prevederilor REMIT nu era reglementată ca și contravenție, cu respectarea garanțiilor principiului legalității și, în special, a componentei principiului legalității pe tărâmul dreptului contravențiilor. Modificarea legislativă ce a operat de la 25 septembrie 2020 nu a făcut decât să se confirme că, în versiunea aplicabilă la momentul finalizării investigației, art. 194 punctul 37 din Legea energiei prezenta grave vicii de constituționalitate.
Prevederile art. 194 punctul 37 din Legea energieii în vigoare la data sancționării (...), au fost neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate și nu le-au permis participanților la piața de gaze naturale să anticipeze, în mod rezonabil, riscul de a le fi antrenată răspunderea contravențională. Tehnica de legiferare utilizată în cuprinsul art. 194 punctul 37 din Legea energiei nu respecta garanțiile constituționale ce decurg din principiul legalității, referitoare la claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea normelor legale, reprezentând așadar o încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și art. 7 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului („Convenția”)″, a reclamat compania, potrivit datelor din dosar, analizate de Profit.ro.
Acum, Curtea Constituțională (CCR) a anunțat că a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.194 pct. 37 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările aduse prin art. I pct. 106 din Legea nr. 127/2014 și prin art. I pct. 107 din Legea nr. 155/2020, sunt neconstituționale.
″În esență, Curtea a constatat că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate impun o obligație generală de a respecta un număr nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, și stabilesc sancțiuni contravenționale, neincriminând fapte concrete. Aceste aspecte conduc la încălcarea principiilor legalității și proporționalității care guvernează dreptul contravențional și, fiind caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituție. Pentru aceleași argumente, s-a reținut că imprecizia textului de lege supus controlului de constituționalitate afectează, în consecință, și garanțiile constituționale care caracterizează dreptul la un proces echitabil, consacrat de art.21 alin. (3) din Constituție, inclusiv componenta sa privind dreptul la apărare″, a transmis CCR.
E.ON Energie România a atacat la Curtea Constituțională, în 2023, și plafonarea prețurilor la curent și gaze, precum și modalitatea de stabilire a sumelor cuvenite drept compensații furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție de pe piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, măsuri luate de Guvern prin ordonanțele de urgență nr. 118/2021 și 27/2022, după cum a relatat Profit.ro. CCR nu s-a pronunțat încă în acest dosar.
Cea mai importantă decizie recentă a CCR în domeniu este cea din noiembrie anul trecut, prin care a fost declarată neconstituțională supraimpozitarea producătorilor de energie. Motivarea nu a fost încă publicată.
