De la 1 februarie, nu numai consumatorii casnici, spitalele, școlile și ONG-urile vor beneficia de plafonarea prețurilor la utilități, ci și companiile. Astfel, plafoanele aplicate persoanelor juridice vor fi de 1 leu/KWh în cazul energiei electrice și 3,7 lei/KWh în cazul gazelor, prețuri finale. Plafoanele aplicabile consumatorilor casnici vor scădea, în schimb, la 0,80 lei/kWh pentru energia electrică și 0,31 lei/kWh pentru gazele naturale, prevede proiectul finalizat la nivel guvernamental.
Plafonarea prețurilor pentru persoanele juridice nu se aplică marlior consumatori care beneficiază de schema de compensare a emisiilor indirecte.
În cazul gazelor a fost majorat procentul compensării de la 33% la cel mult 40% din valoarea componentei prețului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului.
Limitele de consum pentru alocarea de compensații au crescut la rândul lor la 2.500 kWh energie electrică, alocat în tranșe egale (de la 330 la 500 KWh/lună) și la echivalentul în kWh a 1.500 metri cubi de gaze naturale (de la 1.000 metri cubi cât prevedea vechea legislație) la un factor de conversie de 10,6 kWh pe metru cub, alocat în tranșe egale (300 mc cubi de gaze pe lună).
Nivelul ridicat al limitelor impuse ar sugera că se vor aplica retroactiv, de la 1 noiembrie, ceea ce însemna o nouă recalculare a facturilor.
Pe de altă parte, proiectul prevede că prevederile OUG intră în vigoare la data de 1 februarie 2022.
Proiectul mai precizează că diferența între prețul mediu ponderat pentru contractele de achiziții în derulare cu livrare în perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență și plafonul maxim de 250 lei/MWh, reprezentând prețul gazelor naturale, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziție distinctă de cheltuieli bugetare.
Totodată, diferența între prețul mediu ponderat pentru contractele de achiziții în derulare cu livrare în perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență și plafonul maxim de 525 lei/MWh, reprezentând prețul energiei electrice active, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziție distinctă de cheltuieli bugetare.
Ministerul energiei, recunoaște că „operatorii economici s-au confruntat pe perioada stării de alertă cu probleme determinate de existenta unor restricții, întreruperea activității, scăderea cifrei de afaceri, iar toate aceste măsuri au condus la un blocaj al acestor activități economice la nivel national, ceea ce grevează asupra posibilității suportării costurilor suplimentare determinate de creșterea prețului pe piețele de energie electrică”.
Totodată el semnalează lipsa unor măsuri imediate de atenuare a impactului produs de costurile în lanț, cu efect multiplicator, derivate în evoluția prețurilor la energie electrică și gaze naturale.
În opinia inițiatorului proiectului, „neimplementarea în regim de urgență a măsurilor propuse cu impact pozitiv asupra sustenabilității economiei naționale, conduce la disfuncționalități majore în lanțurile de producție și distribuție pe toate segmentele de piață, de la industria prelucrătoare până la piața de consum”
