Stocurile de gaze naturale din depozitele subterane de înmagazinare din Europa scad în cel mai rapid ritm din ultimii 3 ani, de la preambulul crizei energetice determinate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, din cauza vremii reci și a scăderii importurilor de gaze naturale lichefiate (LNG), scrie Financial Times.
De la finalul lunii septembrie, care marchează în mod uzual sfârșitul sezonului de înmagazinare, și până în prezent, stocurile totale de gaze ale Uniunii Europene s-au redus cu 19,7%, la 868,33 TWh.
În aceeași perioadă, cele ale României s-au diminuat semnificativ mai accelerat decât media UE, respectiv cu 29,8%, la 24,11 TWh, potrivit Gas Infrastructure Europe. O scădere mai mare s-a consemnat în Olanda, cu 33%, în timp ce stocurile Franței s-au micșorat cu 28%.
Datele disponibile indică drept cauză particulară în cazul României creșterea livrărilor transfrontaliere către Republica Moldova, aflată într-o situație energetică extrem de dificilă și despre care Profit.ro a relatat aici sau aici. Astăzi, România produce intern 24,3 milioane metri cubi, extrage din depozite 17,5 milioane metri cubi și importă 5,7 milioane metri cubi, exportând 3,3 milioane metri cubi în Ungaria și 2,6 milioane metri cubi peste Prut.
Dacă cu un an în urmă, pe 22 decembrie 2023, România avea depozitele pline în proporție de 86,15%, dispunând de o cantitate de 29,17 TWh, gradul de umplere de acum este de 71,21% (24,11 TWh). La nivelul întregului continent, depozitele erau acum un an umplute 87,08%, gradul fiind în prezent de 75,65%.
Experții citați de Financial Times spun că nu există motive de îngrijorare cu privire la securitatea aprovizionării cu gaze a UE în această iarnă, chiar și în condițiile opririi de la 1 ianuarie 2025 a tranzitului prin Ucraina al gazelor rusești destinate Europei. În schimb, este de așteptat ca reumplerea de anul viitor a depozitelor de înmagazinare să se facă la prețuri mai mari.
În ultimii doi ani precedenți, stocurile de gaze ale Europei au scăzut cu procente formate dintr-o singură cifră în perioada octombrie-decembrie, ca urmare a vremii călduroase și a scăderii cererii industriale, din cauza cotațiilor mari.
″Iarna aceasta, Europa a fost nevoită să se bazeze mai mult pe depozitele sale subterane de înmagazinare, pentru a compensa scăderea importurilor de LNG, determinată de concurența cumpărătorilor asiatici, și a face față creșterii consumului″, a declarat șefa diviziei de cotații europene la gaze a Argus Media, Natasha Fielding.
Ritmul de scădere al stocurilor de gaze ale UE nu a mai fost la fel de rapid din decembrie 2021, când Rusia a început să taie exporturile prin conducte către Europa în pregătirea invaziei asupra Ucrainei din februarie 2022.
Prețurile angro la gaze în Europa sunt în prezent cu circa 90% mai mici decât recordul de peste 300 euro/MWh consemnat în vârful crizei din vara lui 2022. Cu toate acestea, golirea mai rapidă a depozitelor pe perioada iernii riscă să facă reumplerea acestora în 2025 mai dificilă și mai scumpă. Cotațiile livrărilor programate vara viitoare sunt deja mai mari decât cele cu termen în iarna 2025-2026, reflectând faptul că legislația UE obligă statele membre să-și umple depozitele la 90% din capacitate până la începutul lunii noiembrie a fiecărui an.
O bună parte din rezervele UE reprezintă LNG regazeificat, o marfă tot mai politizată în ultima vreme. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a somat UE să cumpere cantități mai mari de țiței și gaze de peste Ocean, sub amenințarea unor tarife vamale punitive, iar Qatarul a avertizat Europa că va opri livrările de LNG dacă nu va primi derogări de la exigențele normelor UE de mediu și privind drepturile muncitorilor, care se aplică și entităților care exportă gaze în Uniune.
SUA este cel mai mare furnizor de LNG al UE, iar Qatarul – al treilea.
Un alt motiv al golirii rapide a depozitelor de gaze ale Europei este combinația de valuri de frig cu momente fără vânt și soare, care face imposibilă producția de energie a parcurilor eoliene și fotovoltaice și majorează cererea de curent electric generat din gaze.
În plus, cererea de gaze a consumatorilor industriali din 9 țări nord-vest europene și-a revenit anul acesta, crescând cu 6% față de minimele consemnate în 2023, potrivit lui Anne-Sophie Corbeau, cercetătoare la Center on Global Energy Policy de la Columbia University.
