Gigantul petrolier american ExxonMobil, care deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, fiind și operator al concesiunii, are în plan implicarea în proiectul construirii unui terminal de gaze naturale lichefiate în Rusia, ale cărui costuri sunt estimate la 15 miliarde dolari, transmite Reuters.
Detalii privind piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu, în direct la Profit TV.
Suma este mai mult decât dublă față de necesarul cumulat de investiții al tuturor descoperirilor comerciale de gaze din sectorul românesc al Mării Negre, ale tuturor concesionarilor, estimat la 7 miliarde dolari de către Ministerul Finanțelor Publice de la București.
Potrivit sursei citate, ExxonMobil ar urma să se asocieze la acest proiect cu compania rusă Rosneft, cu japonezii de la SODECO și cu indienii de la ONGC Videsh. Ideea inițială era ca terminalul de LNG să fie construit doar de Exxon și Rosneft, însă ulterior s-a decis cooptarea partenerilor asiatici, atât pentru facilitatea obținerii finanțării necesare, cât și pentru reducerea riscului ca proiectul să devină țintă a sancțiunilor economice americane împotriva Kremlinului. Din cauza acestor sancțiuni, ExxonMobil a fost nevoită să renunțe la mai multe planuri comune cu Rosneft, în special la cele care vizau exploatarea de zăcăminte de hidrocarburi offshore de mare adâncime din zona arctică, dar și din Marea Neagră.
În perioada 2015-2017, Exxon a solicitat în mai multe rânduri Trezoreriei de la Washington derogare de la sancțiunile americane împotriva Rusiei pentru a putea implementa proiecte în parteneriat cu Rosneft, însă fără succes. În vara anului trecut, compania petrolieră americană a fost amendată cu 2 milioane dolari de către Trezorerie pentru încălcarea în 2014, în mandatul de CEO al fostului secretar de stat american Rex Tillerson, a sancțiunilor dictate de SUA împotriva Rusiei după anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea de la Ucraina. Încălcarea s-ar fi produs, potrivit Trezoreriei, prin faptul că mai mulți manageri de top ai Exxon și-au pus semnătura atunci pe o serie de contracte cu Rosneft alături de cea a șefului companiei ruse, Igor Sechin, apropiat al președintelui Vladimir Putin și vizat direct și explicit de sancțiunile americane, ca oficial al statului rus care a contribuit la criza ucraineană.
Proiectele de dezvoltare de terminale LNG nu sunt vizate de sancțiunile americane, însă, din cauza acestor sancțiuni, companiile petroliere din Rusia au acces limitat la finanțare pe piețele de capital și bancare americane și occidentale. ExxonMobil și Rosneft sunt parteneri la grupul de perimetre de exploatare de țiței și gaze Sakhalin-1, de pe insula rusă omonimă din Pacific, iar ideea construirii unui terminal LNG care să fie alimentat din zăcămintele Sakhalin-1 a fost prezentată prima oară președintelui rus Vladimir Putin de către cele două companii în 2013.
Sursele Reuters arată că o decizie în privința implementării proiectului urmează să fie luată în 2019, în caz contrar riscându-se pierderea potențialilor clienți, din cauza concurenței în creștere de pe piața gazelor naturale lichefiate. În prezent, cea mai mare parte a gazelor extrase de la Sakhalin-1 este injectată înapoi în zăcăminte, din cauza consumului redus din regiune, foarte slab populată, și a faptului că, în Rusia, gigantul de stat Gazprom are monopol pe exportul de gaze prin conducte, iar consorțiul ExxonMobil - Rosneft nu a reușit să ajungă la o înțelegere cu Gazprom în această privință.
Terminalul LNG ar urma să fie construit în portul De Kastri din regiunea Khabarovsk din Rusia, unde Rosneft deține deja un terminal de export al țițeiului extras de la Sakhalin-1. Facilitatea ar urma să aibă o capacitate anuală de 6 milioane de tone și se ia în calcul, pentru transportul materiei prime pentru terminal, construirea unei conducte de gaze care să meargă în paralel cu una existentă de transport al țițeiului care face legătura între zăcăminte și portul De Kastri.
Producția totală de gaze naturale a tuturor zăcămintelor din insula Sakhalin, nu doar a celor operate de ExxonMobil și Rosneft, este estimată doar pentru anul acesta la 32,2 miliarde metri cubi. Pe insulă funcționează și exploatarea Sakhalin-2 a Gazprom.
Prin comparație, producția cumulată de gaze a tuturor zăcămintelor cu potențial comercial descoperite până în prezent în zona românească a Mării Negre, pe toată perioada de exploatare a acestora, este estimată la 115 miliarde metri cubi, care ar urma să genereze un profit net cumulat estimat la un total de 18,43 miliarde dolari.
