Firma Rominsolv a avocatului Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al RADET, a denunțat 5 contracte semnate de Regia aflată în insolvență cu tot atâția furnizori de bunuri și servicii. Printre acestea se numără și un contract de asistență și reprezentare juridică încheiat în 2013 cu o firmă de avocatură, referitor la eventuala fuziune a RADET cu Electrocentrale București (ELCEN), cel mai important furnizor de energie termică al Regiei și, totodată, principalul creditor al acesteia.
Celelalte contracte denunțate sunt cele cu diferite SRL-uri, pentru măsurători de emisii în aer, poluanți în sol și zgomot la limita incintei centralei RADET de la Casa Presei, pentru repararea unei mașini de procesare a corespondenței, pentru livrarea de apă minerală carbogazoasă și, respectiv, pentru echipamente IT. Documentul Rominsolv nu menționează valoarea contractelor.
CITEȘTE ȘI Inflația din zona euro ar putea depăși estimările BCE în 2017, datorită petrolului și a slăbiciunii euro Contractul de consultanță și reprezentare juridică cu firma de avocatură are două componente, una legată de reorganizarea RADET și transformarea acesteia din regie autonomă în societate comercială și una referitoare la eventuala fuziune a RADET cu ELCEN.
Cu câteva luni înainte de semnarea contractului, în martie 2013, Guvernul Ponta aprobase un memorandum privind fuziunea dintre RADET și ELCEN.
Memorandumul prevedea reorganizarea RADET București în societate comercială controlată de municipiul București, fuzionarea segmentului de transport și distribuție a energiei termice, gestionat în prezent de RADET, cu segmentul de producție a energiei termice din cadrul ELCEN, modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice pentru reducerea pierderilor și a cheltuielilor de exploatare, modernizarea centralelor termoelectrice care urmau să fie preluate de la ELCEN, precum și a celor existente, în vederea eficientizării, cu efect direct asupra costurilor gigacaloriei. Prin fuziune s-ar fi stins și datoriile istorice de 3,6 miliarde lei ale RADET către ELCEN.
Proiectul de fuziune dintre cele două entități a eșuat din cauza precedentului instituit de Curtea Constituțională (CCR) în 2014, când aceasta a blocat transferul gratuit de acțiuni la Portul Constanța de la Guvern la primăria Constanța. Atunci, Curtea a declarat neconstituțională, la sesizarea Avocatului Poporului, o lege din 2008 în baza căreia Consiliul Local Constanța a primit cu titlu gratuit, de la acționarul majoritar Ministerul Transporturilor, 20% din acțiunile companiei Administrația Porturilor Maritime Constanța. Printre inițiatorii legii s-a numărat și deputatul Alexandru Mazăre, frate primarului Constanței, Radu Mazăre.
CITEȘTE ȘI Leul încheie 2016 la o cotație minimă a ultimilor trei ani în raport cu euro, de peste 4,54 lei/euro În aprilie anul acesta, conducerea de atunci a RADET, schimbată între timp de noul primar Gabriela Firea, a prezentat o strategie care prevedea renunțarea la ideea fuziunii cu ELCEN.
Însă în septembrie 2016, la puțin timp înainte ca CA-ul RADET să decidă să ceară la Tribunal intrarea în insolvență, primarul Firea a sugerat într-o declarație publică că intrarea simultană în insolvență a RADET și ELCEN ar permite fuziunea dintre cei doi principali actori ai sistemului de termoficare din Capitală, imposibilă în acest moment din cauza precedentului instituit de Curtea Constituțională. RADET și ELCEN au intrat în insolvență la o zi distanță una de cealaltă, pe 5 și 6 octombrie.
"Eșecul fuziunii RADET - ELCEN de acum câțiva ani a fost din cauza faptului că Ministerul de Justiție nu a avizat această fuziune, deoarece era conștient de faptul că reprezentanții CCR nu vor fi de acord cu acest transfer fără plată al acțiunilor unor entități economice către o primărie sau toate către Guvern, dar cu titlu gratuit (...) dar acum suntem într-o altă situație, în care dacă și ELCEN-ul ar intra în insolvență, simultan cu RADET-ul, iar cele două entități economice ar porni împreună un plan de redresare, finalul fericit ar fi acela al contopirii celor două societăți, pentru că de fapt ele sunt sinergice în realitate", a spus Firea la Murighiol, înaintea Comitetului Executiv al PSD, citată de Agerpres.
După cum Profit.ro a arătat într-o analiză, în mediul privat, fuziunile între două societăți partenere de afaceri aflate ambele în insolvență, una fiind creditor în raport cu cealaltă, nu sunt deloc o raritate. În astfel de situații, principalul argument pentru fuziune adus celorlalți creditori este faptul că, în acest fel, se elimină datoriile și creanțele reciproce dintre cele două societăți insolvente, care de cele mai multe au o pondere semnificativă în total. Drept consecință, noua companie rezultată din fuziune este mult degrevată financiar și îi este mai ușor să-și plătească celelalte datorii. În plus, sunt puse laolaltă activele și conturile celor două firme, ceea ce sporește forța financiară a acesteia.
CITEȘTE ȘI Lista impozitelor și taxelor care se modifică de la 1 ianuarie 2017 RADET alimentează cu energie termică peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, respectiv 565.000 de apartamente din 8.500 de blocuri și imobile. În plus, Regia furnizează căldură și apă caldă pentru 5.400 de agenți economici și instituții cu statut de obiective sociale. 81% din lungimea de peste 987 km a rețelei primare de transport apă fierbinte a RADET are vechime mai mare de 20 de ani, ca și 60% din cei 2.965 km de rețea secundară de țevi de distribuție a apei calde de consum și a agentului termic de încălzire.
În noiembrie, administratorul judiciar Rominsolv a cerut instanței de judecată prelungirea termenelor de înregistrare, verificare și definitivare a creanțelor creditorilor Regiei aflate în insolvență, motivând că aceștia au depus un număr foarte mare de înscrisuri în susținerea pretențiilor lor, din care reies diferențe semnificative față de datele din contabilitatea RADET, fapt care necesită timp suplimentar pentru verificare. Tribunalul București a admis solicitarea lui Piperea pe 7 decembrie.
"Reprezentantul convențional al administratorului judiciar afirmă că au fost formulate declarații de creanță în număr de 92, acestea fiind însoțite de un volum foarte mare de înscrisuri, iar în plus, în urma analizei acestora, rezultă diferențe semnificative de valoare în raport cu evidențele contabile ale debitorului, motiv pentru care, în vederea verificării acestor aspecte, se impune prelungirea termenelor", se arată în motivarea deciziei instanței de admitere a solicitării de prelungire.
CITEȘTE ȘI Taxe de salubritate mai mari: la 1 ianuarie 2017 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deșeurilor la groapa de gunoi Potrivit sursei citate, creditorii RADET cu cele mai mari pretenții nici nu au trimis încă declarațiile lor de creanță, administratorul judiciar fiind de părare că și în cazul acestora vor exista diferențe între valorile solicitate de creditori și cele trecute în contabilitatea Regiei, diferențe ce vor necesita verificări amănunțite ale documentelor.
"A mai argumentat administratorul judiciar, în susținerea admiterii cererii de prelungire a termenelor, că din cauza volumului foarte mare de înscrisuri ce trebuie verificate și imposibilității obiective a realizării acestei activități până la termenul din data de 08.12.2016, se impune prelungirea termenului", se mai arată în document.
Tribunalul București a admis cererea, astfel că termenul de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor a fost prelungit până pe 28 decembrie, cel de verificare a acestora și de publicare a tabelului preliminar de creanțe - până pe 9 ianuarie 2017, cel de definitivare a tabelului – până pe 3 februarie, iar cel de ținere a primei ședințe a adunării generale a creditorilor – până pe 13 ianuarie.
CITEȘTE ȘI Controlorii de trafic ROMATSA au încasat în acest an despăgubiri de 7,45 milioane de lei după ce și-au pierdut brevetul Cel mai mare creditor al RADET este producătorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN). Datoria istorică a Regiei față de ELCEN se cifrează la circa 3,6 miliarde lei. De la data intrării în insolvență și până la finalul noiembrie, RADET a avut încasări totale de 69,83 milioane lei, din care 23,52 milioane lei subvenții de la Primărie și restul de la clienți. Cele mai mari plăți au fost cele efectuate către ELCEN, care s-au ridicat la aproape 40 milioane lei.
Încă de la deschiderea procedurii de insolvență a Regiei controlate de Primăria Municipiului București (PMB), primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că toate datoriile RADET vor fi analizate, în primul rând datoria istorică față de ELCEN.
"Se va decide de catre administratorul judiciar, sub supravegherea judecatorului sindic, ce parte din această datorie istorică e plătibilă, pentru ca e vorba de o sumă adăugată la datorii istorice, care au presupus penalități la penalități. Aceste sume nu sunt cuprinse în contabilitatea primăriei și nu s-a putut realiza un audit în oglindă ani de zile. Prin această metodă se va putea afla ce e în spatele acestei datorii, din ce e compusă și dacă e eligibilă", a spus Firea, citată într-un comunicat al PMB din 5 octombrie, data la care Tribunalul București a aprobat intrarea în insolvență a RADET.
Pe de altă parte, principala cauză a imensei datorii istorice a RADET față de ELCEN este neachitarea de către Primăria București a banilor meniți să acopere diferența dintre costul real al Regiei cu furnizarea de căldură și apă caldă pentru populație și prețul redus, subvenționat, pe care bucureștenii îl plătesc pentru acest serviciu. O altă problemă semnalată în mai multe rânduri de Regie este lipsa unui contract de delegare a serviciului public de termoficare în Capitală, fapt care o împiedică să calculeze penalități la restanțele înregistrate de PMB la achitarea subvenției la prețul gigacaloriei pentru populație.
