IT-istul student la Drept care a obținut declararea drept neconstituțională a OUG nr. 192/2020, prin care se impusese de către Guvern obligativitatea purtării măștii de protecție în spații publice deschise pe timpul pandemiei COVID-19, se judecă în prezent în instanță cu Guvernul, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și cel mai mare furnizor de gaze naturale din țară, Engie, urmărind să obțină, în esență, anularea liberalizării pieței românești de gaze, în vigoare de la 1 iulie 2020, și revenirea la prețurile reglementate de până atunci.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Reclamantul, Adrian-Cristian Secu, a intentat acțiunea juridică în primăvară, după ce, anul trecut, conform datelor sale, Engie i-a majorat prețul din contract de la 0,12392 lei/kWh plus TVA la 0,15524 lei/kWh plus TVA din iulie 2021, iar ulterior la 0,21413 lei/kWh plus TVA de la 1 noiembrie 2021. Adică de la un preț final de 0,147 lei/kWh cu tot cu TVA în iunie 2021 la unul de 0,255 lei/kWh cu tot cu TVA în noiembrie anul trecut. Prețul plafonat pentru casnici din prezent, de 0,31 lei/kWh, este cu peste 21% mai mare.
″Față de prețul reglementat la finele lunii iunie 2021, a fost înregistrată o creștere a prețului de 72,80%, ceea ce duce la o creștere semnificativă și greu suportabilă pentru un consumator casnic de gaze. În opinia reclamantului, plafonarea gazelor la un preț de 0,31 lei/kWh (pentru consumatorii casnici – n.r.) prin OUG nr. 27/2022 nu este de natură să complinească creșterea explozivă datorată liberalizării, astfel încât este necesară eliminarea din fondul activ al legislației a actelor normative care au făcut posibile aceste creșteri, precum și înlăturarea din circuitul civil a actelor care i-au modificat unilateral contractul (…)″, se arată în documentele procesului, analizate de Profit.ro.
Secu a solicitat judecătorilor în primul rând anularea Ordinului ANRE nr. 27/2020 pentru stabilirea unor măsuri privind furnizarea gazelor naturale la clienții casnici în perspectiva eliminării prețurilor reglementate, prin care a fost implementată liberalizarea, urmată de anularea retroactivă a scumpirilor succesive aplicate lui de furnizorul de gaze începând cu 1 iulie 2021, recalcularea facturilor deja achitate pe baza vechiului preț reglementat, ″precum și compensarea facturilor viitoare cu sumele rezultate din diferența de preț (între suma deja – n.r.) achitată și cea rezultată în urma recalculării″.
Cea mai importantă solicitare a reclamantului este însă ″Sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență nr. 1 din 6 ianuarie 2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. II din 9 ianuarie 2020, în ansamblu său, și a dispozițiilor art. XIII, XIV, XXVIII din acest act normativ, în special, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin.l din Legea nr. 554/2004, precum și suspendarea prezentului litigiu până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, în conformitate cu prevederile art.9 alin.2 din Legea nr. 554/2004″.
OUG nr. 1/2020 este actul normativ primar prin care a fost stabilit că furnizarea gazelor naturale către consumatorii casnici la prețuri reglementate, ca și impunerea prețului reglementat de 68 lei/MWh pentru vânzarea de către producătorii români a gazelor extrase intern destinate populației și CET-urilor, încetează la 30 iunie 2020. Raționamentul lui Secu este că Ordinul ANRE nr. 27/2020, prin care a fost implementată concret liberalizarea, a fost emis în baza ordonanței de urgență menționate, astfel încât, dacă aceasta ar fi declarată neconstituțională, și ordinul ANRE ar fi eliminat din ″fondul activ al legislației″ și, astfel, liberalizarea ar fi desființată.
″Reclamantul a precizat că OUG nr. 1/2020 stă la baza emiterii Ordinului ANRE nr. 27/2020 care a condus la liberalizarea pieței de energie și, ca atare, a dat naștere posibilității operatorului de furnizare a gazelor naturale - Engie România SA - să modifice unilateral condițiile de pe contractele inițiale. A opinat reclamantul că face parte din categoria persoanelor vătămate în sensul Legii nr. 554/2004 deoarece a fost nevoit să plătească un preț mai mare. A susținut reclamantul că, în lipsa OUG nr. 1/2020, nu se putea adopta Ordinul ANRE nr. 27/2020, iar prețul la gazele naturale nu ar fi putut fi schimbat decât în mod reglementat, în baza unor condiții clare, obiective, cuantificabile prevăzute la nivelul legislației primare și secundare, și nu în baza unor condiții speculative, neloiale și necuantificabile care conduc la prețuri exorbitante pentru consumator.
Față de acestea, a solicitat să se observe că are calitatea de persoană vătămată, având vocația de a formula acțiune în contencios administrativ și că acțiunea întrunește elementele de admisibilitate prevăzute de lege, capătul principal al acțiunii fiind solicitarea de anulare a Ordinului ANRE nr. 27/2020″, mai scrie în documentele de la instanță.
Printre argumentele privind neconstituționalitatea OUG nr. 1/2020 aduse de reclamant se numără și acela că actul normativ a fost adoptat fără ca Guvernul să solicite în prealabil avizul Consiliului Legislativ pe proiectul ordonanței.
Detaliul este important în context întrucât, în speța care l-a făcut celebru pe tânărul reclamant, cea în urma căreia a fost declarată neconstituțională OUG nr. 192/2020 ce impunea obligativitatea măștii în spații publice deschise, Curtea Constituțională a achiesat chiar la acest argument.
″Curtea a constatat neconstituționalitatea în ansamblu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) și art.79 alin.(1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ″, transmitea CCR pe 15 februarie, precum și ulterior, în motivarea deciziei. Secu a ajuns cu ordonanța la Curtea Constituțională după ce a fost amendat pentru nepurtarea măștii și a contestat amenda la judecătorie.
În întâmpinarea depusă la instanță în procesul aflat acum pe rol, ANRE a susținut că atacarea ordinului său din 2020 privind liberalizarea este doar un truc legal menit să-i permită lui Secu să ceară sesizarea Curții Constituționale în privința OUG nr. 1/2020. Metoda este folosită pe scară largă în justiție, inclusiv de către mari corporații.
Adrian-Cristian Secu. Sursă foto: captură YouTube - a7tv
″A învederat pârâta (ANRE – n.r.) că din cererea de chemare în judecată reiese că reclamantul a ales să conteste Ordinul ANRE nr. 27/2020, doar pentru a putea invoca excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 1/2020, având în vedere dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. De asemenea, a arătat că din analiza acțiunii se constată că reclamantul nu a adus nicio critică de nelegalitate sau netemeinicie a Ordinului ANRE nr. 27/2020″, se menționează în documentele citate.
Legea contenciosului administrativ stipulează că ″Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță″.
La rândul său, furnizorul Engie România SA a arătat prin întâmpinarea sa că, în ipoteza în care OUG nr. 1/2020 și Ordinul ANRE nr. 27/2020 privind liberalizarea ar fi anulate, acest lucru nu ar duce automat din punct de vedere juridic la anularea scumpirilor din contractul cu reclamantul. Mai mult, avocații celor de la Engie au argumentat că determinantă pentru dereglementarea pieței gazelor este nu OUG nr. 1/2020, pe care reclamantul o vrea declarată neconstituțională, ci Legea energiei electrice și gazelor naturale:
″A susținut pârâta că cele două notificări (de modificare a prețului din contract – n.r.) și actul adițional (de modificare a prețului din contract - n.r.) menționate de reclamant la capătul 2 al cererii de chemare în judecată nu reprezintă „acte administrative” emise în baza OUG nr. 1/2020 pentru a putea fi anulate de instanța de contencios odată cu admiterea acțiunii împotriva OUG nr.1/2020 și anularea Ordinului ANRE nr. 27/2020.
De asemenea, pretenția dedusă judecății la capătul 3 (de recalculare a facturilor de gaze emise de la 1.07.2021 până la finalizarea litigiului) nu privește acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin OUG nr. 1/2020 după anularea acesteia, ci este o simplă acțiune echivalentă repunerii în situația anterioară anulării unui act juridic civil. Pârâta a menționat că, atât timp cât, în considerentele ce țin de natura și obiectul capetelor de cerere nr. 1 și 4, acestea nu pot fi soluționate de instanța de contencios administrativ, se impune disjungerea acestora, potrivit art. 99 alin. (1) Cod Procedură Civilă și trimiterea cauzei pe aceste pretenții instanței civile competente. (…)
(…) în opinia pârâtei, nu există o legătură între OUG nr. 1/2020 și obiectul principal al cererii, care nu este și nu poate fi neconstituționalitatea ordonanței ci, în cauză, este anularea Ordinului ANRE nr. 27/2020. Întrucât nemulțumirea reală a reclamantului privește de fapt trecerea la liberalizarea pieței de gaze pentru consumatorii casnici, iar nu OUG nr. 1/2020 a stabilit acest regim juridic, rezultă că nu această ordonanță este determinantă pentru cauza reclamantului prin raportare și la scopul cererii sale de chemare în judecată, care constă în revenirea la prețul reglementat.
Or, declararea ca neconstituțională a OUG nr. 1/2020 nu va conduce la atingerea unui asemenea obiectiv, piața gazelor naturale fiind oricum declarată ca piață liberalizată prin prevederile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturae. A concluzionat pârâta că nu există o legătură suficientă între OUG nr. 1/2020 atacată ca neconstituțională și anularea Ordinului ANRE nr. 27/2020, pentru a se justifica sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a acestei ordonanțe de urgență, sens în care a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale formulată de reclamant″.
Adrian-Cristian Secu, domiciliat în Predeal, a intentat acțiunea mai întâi la Curtea de Apel Brașov, care și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, unde procesul se află și în prezent pe rol.
Reclamantul lucrează în industria IT și este totodată student la Drept.
