EXCLUSIV FOTO&DOCUMENT Haosul averii geotermale de lângă aeroportul Otopeni. O parte a ajuns vecină cu o parcare inaugurată în 2022 pe un teren retrocedat în 1992 și cumpărat de Patriciu

O parcare privată cu 4 niveluri dată în folosință toamna trecută, la câteva minute de mers de terminalul Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă Otopeni, a fost construită în perioada 2020-2022 pe un amplasament ce include și un teren pe care se află una dintre cele două sonde de foraj de apă geotermală pe care conducerea operatorului de stat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunța public, în 2020, că vrea să le exploateze, alimentând cu ele o viitoare centrală producătoare de energie termică. Terenul este însă proprietate privată de peste 30 de ani, încă din 1992, și a ajuns din 2004 în posesia unuia dintre asociații societății care a dezvoltat ulterior parcarea, cu mulți ani înainte ca statul român să își pună problema să își valorifice resursa geotermală situată la doi pași de aeroport și să scoată la concesionare perimetrul cu cele două sonde, care au fost forate în perioada comunistă, în anii ’80, relevă date analizate de Profit.ro. 

CNAB, controlată de Ministerul Transporturilor, a încercat să conteste dreptul de proprietate asupra terenului cu sonda al firmei româno-elvețiene care a construit și operează parcarea supraetajată de 5.500 mp cu 1.500 de locuri, amplasată la circa 200 de metri de aeroportul Henri Coandă, însă fără succes.

CITEȘTE ȘI FOTO Hidroelectrica și-a lansat aplicația de mobil

Cele două societăți s-au judecat 3 ani în această speță, încă de când au fost emise atât autorizația de construire a parcării, cât și licența de concesiune geotermală a CNAB, și mai au și acum procese pe rol, legate de dreptul de folosință și de acces.

CITEȘTE ȘI BCE vrea să folosească inteligența artificială pentru a înțelege mai bine inflația

Terenul respectiv nu este însă singurul măr al discodiei energetice și imobiliare de lângă aeroport. O urmașă privată a fostei companii de stat Foradex, care a realizat primele foraje geotermale în zonă în anii ’80, a dat în judecată atât CNAB, cât și pe dezvoltatorul parcării, susținând că este proprietară a ambelor sonde.

Cum s-a ajuns aici?

CITEȘTE ȘI OMV: România este prima destinație a gazelor din Marea Neagră. Transgaz: Nu vor fi suficiente

Datele zăcământului

În nordul Capitalei și al județului Ilfov, pe o suprafață de circa 300 de kilometri pătrați și la o adâncime de 1.800 – 3.200 metri, se află un număr de 24 de sonde asociate rezervorului geotermal Otopeni-București Nord.

Dintre acestea, 18 sunt productive, putând fi folosite la extracția și reinjecția apei geotermale. Temperaturile obținute prin foraje sunt între 58 și 84 grade Celsius, iar debitele – între 22 și 35 litri/secundă.

Perimetrul de lângă aeroportul Henri Coandă, pentru care CNAB a deținut până nu demult licență de concesiune pentru explorare de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), conține două foraje de adâncime, care pot fi utilizate pentru producție (Sonda 2644) și reinjecție în zăcământ (Sonda 2667), temperatura apei geotermale putând atinge 60 – 65 grade Celsius, potrivit companiei aeroportuare.

CITEȘTE ȘI Proprietarul minei Băița spune că protestul minerilor a fost ilegal și coordonat de un "număr mic de persoane”. Acțiunile s-au prăbușit

Parcarea a fost construită pe o suprafață de teren ce include și fragmentul de perimetru de explorare pe care se află forajul de injecție, reiese din documentele oficiale analizate de Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Compania LEGO va crea, în Ungaria, 300 de noi locuri de muncă, cu o investiție de peste 137 milioane de euro

După 20 de ani

Potrivit acestora, timp de 20 de ani, Compania Națională Aeroporturi București a trăit cu impresia că terenul pe care se află una dintre sondele geotermale de lângă aeroport este proprietate de stat și îl poate folosi netulburată și fără costuri. Compania se baza pe o hotărâre de guvern din 1999 privind reglementarea situației terenurilor din zona aeroportului, pe un Protocol din același an, prin care Ministerul Apărării Naționale (MApN) transmisese terenul în cauză în administrarea celui al Transporturilor, precum și pe încă un HG, din anul 2000, prin care terenul cu sonda fusese trecut din domeniul public în cel privat al statului și în folosința gratuită a CNAB.

Compania de stat a început abia în prima parte a anului 2019 să facă demersuri pentru intabularea terenului. Asta pentru că se apropia concursul de oferte al ANRM prin care, în august anul respectiv, au fost scoase la concesionare mai multe perimetre de explorare, inclusiv cel de lângă aeroportul Otopeni. Numai că, atunci când s-a dus la Cadastru, a fost refuzată, constatându-se că terenul respectiv, în suprafață de 1 hectar, se suprapune în totalitate cu o parte dintr-un altul, de peste 2 hectare, aflat în proprietatea unei societăți comerciale private, Servicii Imobiliare SRL. În aprilie 2019, aceasta l-a introdus ca aport în natură în capitalul social al unei alte firme, la care deține și în prezent 50% din părțile sociale – Olimpia Parking SRL.

Actualul deținător al terenului, Olimpia Parking SRL, societate înființată în România cu 2 luni înainte, în februarie 2019, are drept asociați compania elvețiană de investiții și asset management Volare Group AG (50% din părțile sociale) și deja menționata firmă românească Servicii Imobiliare SRL (restul de 50%), cea care i-a aportat terenul cu sonda CNAB la capitalul social, capital cifrat la finalul anului trecut la valoarea de peste 56 milioane lei, potrivit datelor termene.ro.

Volare Group AG este controlată de oamenii de afaceri elvețieni Daniel și Claudia Sieber și are investiții în distribuția de carburanți (Elveția), imobiliare (Elveția, Germania, Singapore, Slovacia, Albania și România), prelucrarea lemnului, comerț cu masă lemnoasă și producția de mobilă (Elveția), construcții (Elveția, Italia), spălătorii de mașini și altele.

CITEȘTE ȘI VIDEO Un român cu un câine a câștigat Show-ul America's Got Talent și 1 milion de dolari

Teren cumpărat de Patriciu de la beneficiari ai Legii fondului funciar

Servicii Imobiliare SRL, fondată în 1999, are în prezent drept asociat unic entitatea cipriotă Walberton Ltd., cu acționariat nepublic. Aceasta a preluat integral părțile sociale, în decembrie 2006, de la antreprenorul român George Gaiță, fost partener cu Dinu Patriciu (decedat în 2014), contra sumei de 4,8 milioane euro, conform termene.ro. Până să rămână asociat unic în 2004, Gaiță a fost partener la Servicii Imobiliare SRL cu compania Alpha Construcții și Investiții Imobiliare SA, controlată de familia Patriciu. Gaiță a fost, la rândul său, acționar la Alpha în nume propriu.

Documentele din dosarul unuia dintre procesele CNAB-Olimpia Parking arată că terenul cu sonda a făcut parte dintr-un ansamblu funciar pe care statul român l-a expropriat în etape, în perioada 1938-1961, pentru construirea fostului aerodrom militar Otopeni. Numai că, până la reglementarea din 1999-2000 prin hotărâri de guvern a situației terenurilor din jurul aeroportului Henri Coandă, mai multe persoane fizice au dobândit din februarie 1992, prin retrocedare, o suprafață care include și terenul aflat acum în litigiu. Retrocedarea s-a făcut în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, prin care au fost reconstituite drepturile de proprietate privată asupra terenurilor din patrimoniul cooperativelor agricole din comunism.

În același an, în decembrie 1992, terenul proaspăt retrocedat a fost cumpărat de la aceste persoane fizice de către Alpha Construcții și Investiții Imobiliare SA a lui Patriciu, pe atunci deputat PNL-CDR. Titlul de proprietate a fost eliberat doar în anul 2000. Societatea familiei Patriciu l-a cedat la schimb după aceea, în 2004, firmei Servicii Imobiliare SRL a lui Gaiță, iar de la aceasta a ajuns în capitalul social al Olimpia Parking SRL în aprilie 2019.

CITEȘTE ȘI Mișcare pregătită: Prosumatorii să doneze altora surplusul de energie

După 2 luni, în iunie 2019, celor de la Olimpia Parking SRL li s-a aprobat de către Consiliul Local Otopeni planul de urbanism pentru proiectul ″Zonă parcare auto, servicii și comerț″, pentru care solicitarea inițială fusese depusă de către Servicii Imobiliare SRL. În paralel, în august, ANRM a dat Ordinul nr. 294/2019 privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activități de explorare prin concursul public de ofertă - Runda nr. 99/2019, menționat mai sus, pe listă fiind și perimetrul geotermal Otopeni-Aeroport. 

CITEȘTE ȘI VIDEO Nehammer provoacă scandal în Austria: Trimite copiii să mănânce la McDonalds

Investiție de circa 20 milioane euro

Ulterior, după circa un an, în iulie 2020, Olimpia Parking SRL a obținut autorizație de construire de la Primăria Otopeni, după ce a parcurs toate procedurile urbanistice prevăzute de lege, și a început lucrările de edificare a parcării pe terenul ce include și suprafața pe care se află sonda geotermală de lângă aeroport. Lucrările au fost finalizate anul trecut, fiind recepționate în august (după ce termenul inițial fusese iunie 2021), iar parcarea a fost inaugurată în septembrie 2022.

Investiția, anunțată public ca fiind în cuantum de circa 20 milioane euro, a fost finanțată și printr-un credit de la BRD, garantat, printre altele, cu un depozit colateral în sumă de peste 51 milioane lei, potrivit datelor Registrului Național de Publicitate Mobiliară (RNPM).

Aproape în același timp cu emiterea autorizației de construire a parcării, în iulie 2020, CNAB a primit și ea de la ANRM licență de explorare a resurselor de apă geotermală din perimetrul Otopeni-Aeroport , cu valabilitate de 3 ani, în urma concursului de oferte lansat în august 2019. CNAB a anunțat și public atunci, printr-un comunicat, obținerea licenței, precum și planurile sale cu zăcământul.

″Compania Națională Aeroporturi București va demara execuția lucrărilor aferente programului de explorare a apei geotermale din cele două foraje de adâncime aflate în perimetrul aeroportuar ce se pot utiliza în sistem de alimentare și de injecție. Prin punerea în exploatare a forajului de apă geotermală, actuala centrală termică 1 a Aeroportului Internațional Henri Coandă București va fi înlocuită cu o centrală geotermală ce va asigura încălzirea, într-o primă etapă, a zonei tehnice aeroportuare. Lucrările de explorare care se vor executa în cadrul Programului de explorare a apei geotermale vizează: (1) lucrări de reabilitare a celor 2 foraje; (2) montarea conductei de reinjecție între cele 2 foraje si testarea hidrodinamică a acestora; (3) exploatarea experimentală a celor două foraje cu monitorizare zilnică (minim 3 luni); (4) recoltarea probelor și efectuarea analizelor apei geotermale; (5) lucrări de ecologizare și protecția mediului. Programul de explorare a apei geotermale se va derula pe o durată de 3 ani, valoarea acestuia cifrându-se la 3.765.301 lei″, transmitea CNAB în iulie 2020.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul țintește un deficit de numai 1,5% din PIB în ultimele două luni, când au loc, de obicei cheltuieli foarte mari. În 7 din ultimii 10 ani, statul a făcut deficit în noiembrie și decembrie de peste 2% din PIB

Lucrări de 10 zile pe perimetru

După care, începând din toamna aceluiași an, compania de stat a organizat un număr de 4 licitații consecutive pentru a contracta servicii geologice și geotehnice de investigare și evaluare a resurselor de apă geotermală, precum și de reabilitare și echipare a sondelor de foraj existente, în vederea unei viitoare exploatări.

Primele 3 au fost anulate pentru că nu s-a prezentat niciun ofertant. Abia a patra încercare a fost ″cu noroc″, CNAB încheind contract cu o firmă de profil pe 16 martie 2023, adică cu mai puțin de 5 luni înainte de expirarea licenței de explorare. De fapt, din documentele analizate de Profit.ro rezultă că, din cauza birocrației ulterioare, s-a lucrat efectiv timp de doar 10 zile, între 10 și 20 iulie, data expirării licenței.

″La data de 20.07.2023, (…) s-a încheiat Procesul-verbal de efectuare exploatare experimentală a forajului (…), din care reiese că lucările au fost efectuate în perioada 10.07.2023-20.07.2023, că ele corespund scopului urmărit, fiind îndeplinite cerințele programului de exploatare, fiind prelevate și probe de apă pentru analize. (…) lucrările (…) privesc reabilitarea, echiparea, exploatarea, recoltarea de probe și analiză apă. (…) nu au fost executate lucrări de foraje și excavări″, arată sursa citată.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Grecii de la PPC, cumpărătorii Enel România, preiau și parcul eolian românesc al rușilor de la Lukoil

Lucrările contractate de CNAB au fost efectuate la numai una dintre cele două sonde de foraj de pe perimetrul geotermal pentru care compania de stat a avut licență, cea de exploatare, întrucât cealaltă, cea de injecție, se afla (și se află și acum) pe terenul de pe amplasamentul parcării de lângă Aeroportul Henri Coandă a Olimpia Parking SRL.

CITEȘTE ȘI „Moment istoric”: Macron propune „autonomie pentru Corsica”, care va rămâne însă „în limitele Republicii”

Duelul din instanță

Compania de stat a dat în judecată firma dezvoltatoare a parcării tot în iulie 2020, la puțin timp după ce obținuse licență de explorare de la ANRM, iar Olimpia Parking SRL - autorizație de construire. Însă a durat ceva până s-a stabilit ce instanță este competentă potrivit legii să judece speța. În procesul principal, în care a contestat toate actele succesive, încheiate din 1992 încoace, prin care terenul cu sonda de injecție geotermală a ajuns în patrimoniul Olimpia Parking SRL, CNAB a pierdut pe fond în ianuarie anul trecut.

Aeroporturi București a argumentat, în esență, că prima adeverință care a consfințit proprietatea privată asupra terenului, cea de punere în posesie din 1992, nu avea cum să fie legală, de vreme ce Legea nr. 18/1991 stipulează expres că terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, iar terenul cu sonda se afla la acea dată, din punct de vedere juridic, în patrimoniul MApN, ajungând acolo prin expropriere.

În replică, cei de la Olimpia Parking au susținut că CNAB nu a demonstrat, cu documentele pe care le-a prezentat, că terenul era proprietate de stat în 1992 și au afirmat că toate actele de care dispun, începând cu adeverința de punere în posesie din 1992 acordată pe Legea 18, sunt în regulă, au fost obținute legal și probează că au dobândit terenul de bună credință.

CITEȘTE ȘI Mai puțin de jumătate dintre angajații români reușesc să economisească - studiu

Dezvoltatorul parcării: Nu a fost probată exproprierea

″(…) reclamanta nu a făcut dovada existenței dreptului de proprietate publică sau privată al statului român cu privire la imobilul în litigiu, în ciuda tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei. Astfel, reclamanta își întemeiază pretențiile pe o serie de acte juridice emise de autoritățile publice în perioada anilor 1938-1961. Aceste acte, pretinde reclamanta, ar reprezenta modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu de către stat, prin expropriere. În realitate, această justificare a modului de dobândire a dreptului de proprietate de către stat a fost doar o reluare a înscrisurilor comunicate către reclamantă de către Ministerul Apărării Naționale, prin adresa nr. A6272 din data de 10 mai 2019.

Ceea ce reclamanta omite să menționeze, ca informație primită prin aceeași adresă anterior menționată, emisă de MApN, este faptul că niciuna dintre piesele scrise ale actelor prin care se pretinde că s-a dobândit de către stat imobilul teren nu cuprinde planuri sau schițe de identificare a imobilelor. Reclamanta nu a făcut nicio dovadă a amplasamentului terenurilor dobândite de către stat în perioada menționată de aceasta, la nivelul acelei perioade.

Așa fiind, referințele reclamantei din cuprinsul cererii introductive cu privire la faptul că identificarea terenurilor dobândite de către stat prin actele de expropriere dintre anii 1938 — 1961 s-a făcut prin Hotărârea Guvernului nr. 351/1999 sunt vădit nefondate și nu pot face dovada dreptului de proprietate al statului asupra terenului în litigiu. De altfel, neindicarea exactă de către reclamant a actului de expropriere a imobilului proprietatea pârâtei determină imposibilitatea identificării legii aplicabile pretinsei exproprieri, cu consecința imposibilității analizării valabilității actului de expropriere și implicit corespondența sa cu situația actuală a imobilului″, au susținut avocații Olimpia Parking la proces.

CITEȘTE ȘI Guvernul nu se grăbește să semneze prelungirea plafonării tarifelor RCA. Ce soluție este căutată

S-au opus introducerii în cauză a foștilor proprietari

CNAB a insistat că ″se impun clarificări″ și ″a solicitat proba cu adrese către instituțiile care au realizat expunerile de motive cu privire la cele două Hotărâri de Guvern (…), care să transmită toate actele care au stat la baza identificării suprafeței și amplasamentului acestui teren de 10.000 mp (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției) (…)″, cerând totodată ″proba cu expertiză tehnică de specialitate topo-cadastrală, care (…) să constea în identificarea, pe baza documentelor de proprietate ale fiecărei părți, pe planurile, schițele anterioare înscrierilor în Cartea Funciară, a amplasamentelor exacte actuale ale fiecăreia dintre cele două proprietăți (a CNAB și a Olimpia Parking – n.r.), identificarea eventualelor suprapuneri dintre aceste două proprietăți și amplasamentele acestor suprapuneri″. Doar Ministerul Finanțelor a devenit intervenient în proces, ca reprezentant legal al statului în litigii legate de legislația proprietății publice.

În schimb, la pronunțare, judecătorii au arătat că, pentru a se putea decide asupra valabilității întregului lanț de acte de proprietate privată, din 1992 încoace, ar trebui introduși în cauză toți foștii proprietari, plus comisiile de fond funciar care au certificat documentele. În mod surprinzător însă, nu doar pârâta Olimpia Parking, ci și reclamanta CNAB s-a opus introducerii în cauză a persoanelor și instituțiilor respective, astfel că instanța a respins contestația companiei de stat, potrivit motivării hotărârii judecătorești:

″Cererea în constatarea nulității absolute a actelor de proprietate primordiale, precum și a actelor subscvente, impun judecarea primului capăt de cerere în contradictoriu cu toți titularii succesivi ai dreptului de proprietate asupra imobilului. În acest context, instanța (…) a pus în discuție introducerea în cauză a titularului dreptului de proprietate conform titlurilor primordiale și a titularilor ulteriori ai dreptului de proprietate, conform actelor juridice translative de proprietate succesive, neputând fi discutată nulitatea acestor acte de proprietate doar în contradictoriu cu pârâta, ultima în succesiunea de înstrăinări. (…) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Când niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.

Or, în speță, analiza cauzei de nulitate de care sunt afectate titlurile primordiale și actele subsecvente, ca urmare unei eventuale nulități absolute de care este afectat titlul primordial, presupune analiza cauzei de nulitate a fiecărui act în contradictoriu cu fiecare dintre proprietarii anteriori, deși sunt raporturi juridice distincte, având în vedere că aceasta constituie cauza unică de nulitate a actelor subsecvente titlurilor primordiale invocată de reclamantă. (…) În consecință, față de poziția procesuală a părților, care s-au opus introducerii în cauză a persoanelor indicate de instanță, (…) instanța va respinge cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate nr. 850/1992 și a procesului-verbal de punere în posesie nr. 850/1992 eliberat de Comisia Comunală Otopeni de aplicare a Legii nr. 18/1991, a titlului de proprietate nr. 46759/05.09.2000 emis de Comisia Județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum și a actelor subsecvente acestora″.

CITEȘTE ȘI Rușii, cei mai numeroși turiști din Antalya în acest an. Pe ce loc sunt românii

Proces pierdut definitiv dintr-o ″eroare″

Încă și mai surprinzător este motivul principal pentru care CNAB a pierdut definitiv acest proces pe 26 iunie 2023: instanța a anulat apelul companiei ″ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant″. Mai precis, de cineva care, la data introducerii acțiunii pe fond (iulie 2020), era director general al companiei de stat, dar la data formulării apelului (mai 2022) nu mai deținea această funcție.

″Din analiza apelului formulat (...), rezultă că acesta a fost formulat la data de 05.05.2022, de către apelanta-reclamantă, reprezentată legal prin domnul ###### ########## – având calitatea de Director #######. Or, astfel cum rezultă din administrarea probei cu înscrisuri, luând în considerare și poziția reprezentantului apelantei-reclamante, se confirmă faptul că domnul ###### ########## nu mai avea calitatea de Director #######, respectiv calitatea de reprezentant legal al părții, la data declarării căii de atac. (...) Tribunalul observă că, în ciuda semnalării acestor vicii ale mandatului, și a acordării chiar a două termene de judecată, chiar cu acordul reprezentantului intimatei-pârâte, în vederea complinirii lipsurilor legate de mandatul de reprezentare, apelul formulat nu a fost ratificat în condițiile art. ######### C.civ. de către reprezentantul legal actual al apelantei-reclamante″, scrie în motivarea sentinței.

Profit.ro nu a primit răspuns de la CNAB la întrebarea legată de acest aspect. 

La proces, compania de stat s-a scuzat spunând că, din ″eroare″, în actul de formulare a apelului, din mai 2022, au fost preluate datele CNAB (inclusiv numele reprezentantului legal) așa cum erau ele valabile în documentul de introducere a acțiunii pe fond, din iulie 2020.

CITEȘTE ȘI Calcule - Eliminarea facilităților fiscale din domeniul IT accelerează o criză deja resimțită pe piața muncii. Competiția între candidați va crește și mai mult

Pe de altă parte, în același document, judecătorii apreciază că decizia primei instanțe, ce a dat câștig de cauză pe fond celor Olimpia Parking SRL, a fost una corectă.

CNAB mai are 2 procese pe rol împotriva Olimpia Parking. Într-unul dintre ele, compania de stat cere să i se recunoască dreptul la folosința gratuită a terenului cu sonda de injecție și obligarea pârâtei ″la a se abține de la orice act sau fapt viitor care împiedică sau îngreunează exercitarea liberă a dreptului de folosință al CNAB asupra imobilului″. Momentan nu s-a acordat niciun termen.

În celălalt, CNAB solicită instituirea unui drept de trecere, contra cost, pe terenul Olimpia Parking, pentru a putea avea acces la perimetrul de apă geotermală.

Asta pentru că, potrivit Constituției, resursele subsolului sunt proprietate de stat, iar Legea minelor stipulează că ″Asupra terenurilor necesare accesului în perimetrele de exploatare sau explorare și oricăror alte activități pe care acestea le implică se instituie în favoarea titularului (de licență de concesionare – n.r.) un drept de servitute legală de trecere″, a cărui exercitare ″se face contra plății unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate, pe baza convenției încheiate între părți″, cu mențiunea că ″În cazul în care părțile nu ajung la un acord de voință (…), stabilirea cuantumului rentei se va face de către instanță″.

CITEȘTE ȘI "Dumbledore" a decedat

Aeroporturi București cere drept de acces

″(CNAB – n.r.) precizează că dorește să foreze pentru a-și îndeplini obligațiile asumate față de statul român prin acordul de licență, care este și act administrativ de autoritate și are și caracter contractual. Dorește să respecte contractul și dispozițiile autorității de reglementare (ANRM – n.r.). Solicită instanței să instituie o servitute legală de trecere. Nu solicită un drept de folosință. Dorește să foreze pentru a vedea dacă mai există și dacă este în regulă să capteze zăcământul de apă geotermală″, scrie în documentele procesului.

Următorul termen a fost stabilit pentru luna noiembrie, însă este foarte posibil ca instanța să constate că litigiul a rămas fără obiect, dat fiind că licența de explorare a CNAB pentru perimetrul de apă geotermală Otopeni-Aeroport a expirat pe 20 iulie 2023.

Compania aeroportuară a dat în judecată ANRM încă din primăvară, a transmis CNAB la solicitarea Profit.ro, cerând instanței să dispună prelungirea licenței, însă a primit termen doar de curând, fixat pentru 2 noiembrie. În iunie, a mai deschis un proces contra Agenției, în care a cerut ordonanță președințială de suspendare a termenului de expirare a licenței (20 iulie) până la soluționarea primului proces. Însă din cauza protestului instanțelor a primit termen abia pe 20 septembrie, dată la care Tribunalul București și-a declinat competența, în favoarea Curții de Apel București, care nu a luat încă nicio decizie și nici măcar nu a dat vreun termen.

În rest, CNAB nu a răspuns întrebărilor Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Olaf Scholz a amânat livrările de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus către Kiev, de teama unei confruntări directe cu Rusia

Expertiză topografică

Potrivit acelorași documente, într-o primă variantă a raportului întocmit de un expert topograf desemnat de instanță, document față de care Olimpia Parking SRL a formulat obiecții, se arată că ″(…) se suprapun puțul (de foraj de injecție – n.r.), cu perimetrul de explorare și cu construcția (parcarea – n.r.) și cu întregul teren (…)″.

Dezvoltatorul parcării a obiectat că ″nu există coordonate topografice pentru verificarea acestor lucruri″ și că expertul nu a precizat ″de unde a luat coordonatele pentru a amplasa în plan perimetrul de explorare, (…) existând posibilitatea de a face măsurătorile la fața locului sau de a lua scriptic coordonatele dintr-un document, or în situația în care le-a luat dintr-un document, ar trebui menționat documentul respectiv″.

Expertul a avut ca sarcini: 1. să stabilească amplasamentele terenului Olimpia Parking și ale perimetrului de explorare al CNAB, prin schiță-plan, pe baza documentelor de proprietate și a altor înscrisuri depuse la dosar; 2. să stabilească dacă terenul cu parcarea se suprapune cu perimetrul de explorare; 3. să stabilească dacă perimetrul de explorare are acces la o cale publică directă sau pentru a ajunge la o cale publică este necesar a se traversa proprietatea Olimpia Parking sau alte proprietăți; 4. să stabilească care este calea de a acces către foraj care aduce cele mai puține prejudicii proprietății Olimpia Parking. 

La următorul termen de judecată, din noiembrie, instanța va lua în discuție obiecțiile pârâtei la adresa expertizei.

CITEȘTE ȘI Atenționare de la Protecția Consumatorilor: Au apărut consumatorii care nu plătesc. Merg la restaurant cu pliculețul cu păr, unghie sau muscă

Câți bani a făcut parcarea

″(…) suspiciunea Olimpia Parking este că toată această chestiune a început când a fost construită parcarea care face concurență Aeroportului (…)″, a mai consemnat judecătorul într-o încheiere intermediară din noiembrie 2021, când lucrările Olimpia Parking erau încă în derulare, fiind în întârziere față de termenul inițial asumat de constructor. Aeroportul Henri Coandă dispune și de o parcare proprie de lungă durată, deținută și operată de CNAB.

Cu 3-4 luni de funcționare efectivă a parcării în 2022, Olimpia Parking SRL a terminat anul trecut cu pierderi de 4,83 milioane lei, rezultate din venituri de 1,41 milioane lei (din care cifră de afaceri de circa 950.000 lei) și cheltuieli de 6,25 milioane lei, și cu un număr mediu de 6 angajați, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Compania avea, la 31 decembrie 2022, active totale de 75,6 milioane lei (din care active imobilizate de aproape 74 milioane lei) și datorii (la entități private, nu la stat) de 23,17 milioane lei.

Olimpia Parking nu a răspuns la întrebările Profit.ro până în momentul publicării acestui articol. Au fost contactați ambii administratori ai societății, din partea ambelor companii asociate.

Intră în scenă și urmașa autoarei forajelor

Însă nu doar amplasamentul, ci și sondele geotermale de lângă aeroport ca atare constituie obiect de litigiu.

Compania de stat Foradex, cea care a realizat primele foraje geotermale în zona Otopeni, în anii ’80, a fost privatizată în 2007, pachetul majoritar de acțiuni fiind preluat de către o societate controlată de oamenii de afaceri Horia Simu și Horia Pițulea. Ulterior, în 2011, Foradex (redenumită între timp Foraj București) a intrat în insolvență, iar planul său de reorganizare a inclus transferul unora dintre active către companii nou-înființate în asociere cu alte societăți, prin aport de capital în natură. În cele din urmă, în 2015, Foraj București a intrat în faliment.

Până atunci însă, în 2012, în cadrul planului de reorganizare, Foraj București (pe atunci încă Foradex SA), a înființat compania Foradex Sud SRL, în asociere cu firma North Star Real Estate SRL, controlată de Horia și Raluca Simu, conform mai multor documente oficiale. North Star Real Estate a devenit asociat unic al firmei în 2013, iar din 2015, Foradex Sud a fost redenumită Green Tech International SA. În prezent, Green Tech International SA este controlată indirect de Raluca Simu, prin intermediul unui vehicul juridic înregistrat în Elveția. Directorul general al companiei este Horia Pițulea, care a fost partener cu Horia Simu și la Cuprom București.

Green Tech International consideră că cele 2 sonde geotermale de pe perimetrul pentru care CNAB a deținut licență ANRM până pe 20 iulie 2023 sunt de fapt proprietatea sa, fiindu-i transferate în capitalul social prin planul de reorganizare al Foraj București.

CITEȘTE ȘI Nicușor Dan l-a demis pe șeful Poliției Locale București, pentru Parcul IOR

Alte procese

Astfel, Green Tech International a dat în judecată Olimpia Parking în decembrie anul trecut, reclamând construirea parcării peste sonda de injecție geotermală (Sonda 2667) al cărei teren fusese disputat de către CNAB și la care operatorul aeroportuar de stat încă speră să obțină acces. Compania Ralucăi Simu a cerut atât despăgubiri de 1 milion de euro, cât și declararea nelegalității autorizației de construire obținute de dezvoltatorul parcării în iulie 2020.

″Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, Green Tech International SA a formulat în contradictoriu cu pârâta Olimpia Parking SRL o acțiune în răspundere civilă delictuală, solicitând plata unor despăgubiri evaluate provizoriu la suma de 1.000.000 de euro, cu cheltuieli de judecată. Reclamanta susține în motivarea demersului său procesual că fapta ilicită a pârâtei constă în edificarea peste Sonda 2667 a unei construcții de tip parcare compusă din Parter + 3 Etaje + Terasă Circulabilă, cu o suprafață construită la sol de 5.468 mp. Potrivit celor arătate anterior, reclamanta supune analizei instanței întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv existența obligației pârâtei de a repara prin echivalent prejudiciul cauzat prin împiedicarea utilizării Sondei 2667 (…)″, se arată în documentele de la dosar.

În întâmpinarea lor, cei de la Olimpia Parking au susținut că cererea Green Tech International este deopotrivă neîntemeiată și prescrisă. Procesul se află în continuare pe rol, următorul termen fiind stabilit pentru 10 noiembrie.

CITEȘTE ȘI Președintele Organizației de pescari de la Marea Neagră reclamă: Pescuitul din România, în cel mai greu moment din ultimii 30 de ani. Pescarilor le e frică să iasă

Ale cui sunt sondele?

Foarte recent, respectiv în august, Green Tech International a chemat în judecată și CNAB, în 2 procese.

Într-unul dintre ele, Green Tech International a cerut instanței să dispună, prin ordonanță președințială, sistarea lucrărilor derulate de CNAB la sonda de exploatare geotermală (Sonda 2644) de pe perimetrul Otopeni-Aeroport. La momentul introducerii acțiunii, însă, lucrările încetaseră deja, întrucât licența CNAB expirase pe 20 iulie.

″În ceea ce privește licența de concesiune minieră acordată de ANRM, (Green Tech International – n.r.) arată că aceasta nu conferă pârâtei Compania Națională Aeroporturi București SA decât dreptul de a desfășura activități de exploatare a apei geotermale, fără ca această licență să-i confere vreun drept cu privire la Sonda 2644, proprietatea reclamantei, dreptul de folosință fiind un drept distinct de cel de concesiune. Astfel, între părți au existat mai multe discuții privind încheierea unui contract de închiriere, ce nu s-au concretizat″, este consemnat în documentele procesului.

CNAB a răspuns prin întâmpinare că cererea este fără obiect (dat fiind oprirea lucrărilor la expirarea licenței), dar și neîntemeiată.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Modificări avansate la Codul Muncii privind concediul de odihnă, munca suplimentară și programul de lucru

Drept de proprietate nedovedit ″dincolo de orice dubiu″

″(…) instanța reține și faptul că, în prezent, reclamanta (Green Tech International – n.r.) a susținut că este proprietara acestei sonde doar pe baza actelor constitutive și a planului de reorganizare (al Foraj București – n.r.), fără a prezenta un extras de carte funciară care să ateste acest drept al său. (…) din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei în dovedirea cererii, instanța observă că, în condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada necontestată a dreptului său de proprietate cu privire la Sonda 2644, în condițiile în care, deși a avut ca aport la capitalul social acest bun, nu a făcut dovada că a îndeplinit condițiile obligatorii privind obținerea sau preluarea licențelor de la ANRM, nu a depus un extras de carte funciară și, în plus, pârâta Compania Națională Aeroporturi București SA încă din 2018 a depus eforturi în vederea lămuririi situației juridice a bunului, instanța apreciază că în speță nu este îndeplinită, dincolo de orice dubiu, această condiție de admisibilitate a cererii reclamantei.

De asemenea, instanța are în vedere și împrejurarea că reclamanta, deși avea cunoștință despre licența de concesionare emisă de ANRM pârâtei Compania Națională Aeroporturi București SA, nu a solicitat anularea acesteia, procedând doar la notificarea titularului licenței. În plus, pârâta Compania Națională Aeroporturi București SA, în calitate de titular al licenței, a făcut dovada acționării cu bună-credință, solicitând anterior emiterii licenței informații autoritățillor statului cu privire la regimul juridic al Sondei 2644, primind răspunsuri în sensul că poate solicita scoaterea la concursul public de oferte a perimetrului din zona aeroportului Otopeni în vederea concesionării lucrărilor de exploatare la această sondă.

În condițiile în care reclamanta nu a dovedit dincolo de orice dubiu dreptul său de proprietate, iar pârâta a demonstrat că acționează cu bună credință, făcând demersuri la autoritățile competente încă din anul 2018 în vederea clarificării situației juridice a Sondei 2644, iar răspunsurile primite au fost de natură a conduce la concluzia că reclamanta nu a dovedit dreptul său de proprietate cu privire la acest bun, ulterior fiind obținută licența de explorare de către pârâta Compania Națională Aeroporturi București SA, licență ce nu a fost contestată sau anulată, nu se poate reține din partea pârâtelor existența unor acte abuzive. Mai mult decât atât, deși în speță reclamanta se pretinde proprietar al Sondei 2644 încă din anul 2012, iar pârâta Compania Națională Aeroporturi București SA este proprietarul terenului, instanța reține că, în cauză, reclamanta nu a făcut vreo dovadă că, până în prezent, pe o perioadă mai mare de 10 ani, ar fi făcut vreun minim demers cu privire la exercitarea atributelor dreptului său de proprietate cu privire la acest bun, că anterior prezentului litigiu ar fi fost împiedicată vreodată de pârâtă să inspecteze, folosească sau să dispună de bunul său″, a argumentat instanța în decizia sa de a respinge cererea de ordonanță președințială a Green Tech International.

Compania reclamantă a făcut apel la această decizie, dar l-a pierdut și pe acesta, pe 5 octombrie. În plus, a mai deschis un proces împotriva CNAB, cu obiect ″obligație de a face″, pentru care nu a fost stabilit încă un prim termen de judecată.

CITEȘTE ȘI CFR Marfă anunță că a vândut 45 de locomotive și 56 de vagoane considerate „active excedentare”, în valoare de peste 55 de milioane de lei fără TVA

Licență suspendată

Pe site-ul său, Green Tech International spune că agentul termic produs de apa geotermală din rezervorul Otopeni-București Nord (care include și perimetrul pentru care CNAB a avut licență) ar putea fi captat și conectat la sistemul centralizat de încălzire al Capitalei sau la cel al Municipiului Ploiești, putându-se livra până la 500.000 de gigacalorii pe an. Compania are în vedere folosirea apei geotermale și pentru alimentarea unui centru SPA al unui viitor ansamblu rezidențial, pe care îl are în proiect în zona Străulești, în apropiere de Petrom City, după cum a relatat Profit.ro.

În baza planului de reorganizare al Foraj București, Green Tech International a dobândit la capital și o altă sondă geotermală aferentă rezervorului, sonda 2642 Băneasa. Însă licența de concesiune a perimetrului cu sonda, acordată în 2002, a rămas în posesia Foraj București. Iar în primăvara lui 2021, ANRM a decis să suspende licența, cu argumentul că Legea minelor prevede că licența trebuie suspendată atunci când Agenția constată că titularul este în insolvență sau faliment.

Atât Foraj București, deținătoarea licenței (controlată în prezent de offshore-ul cipriot Alabastra Mining Limited), ca reclamantă, cât și Green Tech International, ca intervenientă, au atacat în justiție decizia de suspendare emisă de ANRM, cerând revocarea acesteia. La tribunal, Green Tech International a argumentat că, în calitate de succesor legal al Foraj București, ar avea dreptul să i se transfere licența de concesiune, prin act adițional.

CITEȘTE ȘI DOCUMENTE Oaia românească, risc de securitate în regiune. Povestea saivanului din coasta scutului antirachetă de la Deveselu. Bucureștiul și Washingtonul se chinuie de peste 3 ani să-l doboare

Licență transferată

În schimb, poziția ANRM a fost că, pentru transferul licenței, dar și pentru aprobarea ei, trebuie mai întâi actualizate documentele care constituie anexele acesteia, respectiv studiul de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale și protecția zăcământului, planul de dezvoltare a exploatării, bilanțul sau autorizația de mediu, planul de refacere a mediului și proiectul tehnic de refacere a mediului.

De asemenea, potrivit Agenției, Green Tech International trebuie să solicite și să obțină de la ANRM atestat că este specializată pentru executarea de activități miniere, în conformitate cu normele de aplicare a Legii minelor.

Cele două companii au pierdut procesul în primă instanță în ianuarie trecut. În martie 2023, au fost înaintate recursuri la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar la scurt timp, ANRM a dat ordin de transfer al drepturilor și obligațiilor aferente licenței de exploatare a apei geotermale din perimetrul București-Băneasa de la Foraj București la Green Tech International, în baza prevederii din Legea minelor potrivit căreia acestea pot fi transferate în cazul divizării parțiale a titularului. 

Green Tech International nu a răspuns la întrebările Profit.ro până în momentul publicării acestui articol.

CITEȘTE ȘI Tranzacție - Becali așteaptă OK-ul de securitate națională pentru vânzarea fabricii de muniție de la Drăgășani. Cine sunt cumpărătorii

Cine mai are planuri cu geotermia bucureșteană

Momentan, potrivit datelor ANRM, singurele entități cu licențe de geotermie în București și Ilfov sunt CNAB (licență expirată însă), Green Tech International, Therme Nord, operatorul aquapark-ului omonim, care exploatează perimetrul de profil Balotești, și Consiliul Județean Ilfov, care are un acord de cooperare cu Serviciul Român de Informații (SRI) prin care un alt perimetru geotermal din zonă, Balotești Nord, este folosit la alimentarea centralei termice a spitalului SRI ″Agrippa Ionescu″.

Pe de altă parte, cea mai recentă Strategie de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a Municipiului București, de anul acesta, prevede modernizarea centralei termice Casa Presei Libere a Companiei Municipale Termoenergetica, printr-o soluție mixtă de producere a energiei termice bazată pe cogenerare de înaltă eficiență și surse geotermale. Strategia stipulează demararea, începând chiar din 2023, de studii de prefezabilitate și fezabilitate, prin care să se evalueze starea forajelor existente, să se analizeze efectuarea unora noi, iar ulterior să se stabilească o soluție tehnică de valorificare a potențialului geotermal (pompe de căldură sau schimbătoare de căldură).  

″În funcție de rezultatele forajelor se va stabili existența surselor de energie termică bazată pe energia geotermală și modul de utilizare a acestora, fie prin racordarea la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), fie prin racordarea directă la punctele de consum (consumatori de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum)″, se menționează în document. După finalizarea studiilor, eventualele lucrări de construcție ar urma să înceapă în 2026, potrivit sursei citate.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Nepotul lui Gabriel Popoviciu vrea să cumpere un teren pentru un parc de retail și rezidențial într-o zonă fierbinte din Oradea

Se fac studii

În prima jumătate a anului, Termoenergetica a lucrat la ″analiza utilizării căldurii geotermale pentru punctele termice din nordul Capitalei, identificare zone cu potențial geotermal în zona București-Ilfov″, se arată în raportul semestrial al companiei.

Directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-Ilfov (ADITBI), Andrei Creci, declara în primăvară că Asociația se află într-o fază avansată pentru obținerea de la Institutul Geologic al României a unui studio privind caracteristicile hidrogeologice și geotermice al acviferului geotermal de pe teritoriul județului Ilfov și municipiului București.

″Al doilea pas va fi un studiu mai aprofundat pentru a putea determina cu exactitate locațiile unde, în cel mai echilibrat raport cost-beneficiu, se vor putea face forajele necesare punerii în exploatare a potențialului geotermal al Bucureștiului, de care se tot vorbește″, spunea Creci.