Interesul pentru prima exploatare offshore nouă de gaze din Marea Neagră - în cazul căreia, cum a anunțat la finele anului trecut Profit.ro, gigantul american Carlyle, cel mai mare administrator de active de tip private equity din lume, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), acționari ai Black Sea Oil&GAS (BSOG), urmăresc asocierea cu o terță parte sau chiar vânzarea - este unul extrem de ridicat.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Profit.ro a anunțat la începutul lunii noiembrie că fondul de investiții Carlyle și BERD au solicitat instituțiilor abilitate din România crearea unei camere de date a proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD) și că OMV Petrom este interesată să o acceseze, vizând o potențială achiziționare a companiei.
Surse din piața energiei au declarat acum pentru Profit.ro că 11 companii, printre care OMV Petrom, dar și Romgaz, au solicitat accesul în camera de date.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Nu toate cele 11 companii care au cerut accesul în camera de date sunt în mod real interesate de achiziționarea BSOG, o parte dintre acestea vizând doar o asociere sau fiind interesate doar de datele privind rezervele din zonă.
Suma solicitată pentru vânzarea BSOG este de 800 de milioane de euro, susțin sursele Profit.ro.
Suma de 800 milioane euro cerută pentru participația de 70% deținută de BSOG în proiectul MGM (restul aparținând Petro Ventures Resources SRL - 20% și Gas Plus Dacia SRL -10%) ridică valoarea proiectului la peste un miliard de dolari, prețul pe care Romgaz l-a plătit pentru 50% din Neptun Deep.
Potrivit prognozelor Transgaz, în următorii 10 ani, producția BSOG va fi de aproximativ 63 TWh, respectiv aproximativ 6 mliliarde mc. Rezervele totale din zăcămintele de gaze Ana și Doina (care alcătuiesc proiectul MGD) sunt estimate la 10 miliarde mc.
Conform ultimelor date prezentate de OMV Petrom, rezervele din Neptun Deep (cele din Domino 1, care erau estimate până recent la 42-84 miliarde metri cubi, plus cele din celelalte sonde care fac parte din proiectul Neptun Deep, Domino 2, Pelican, Flamingo și Dolphin), se ridică la o valoare de 10 ori mai mare, de 100 de miliarde metri cubi.
Totuși, spre deosebire de Neptun Deep, unde mai sunt necesare investiții de aproximativ 4 miliarde de euro pentru a ajunge la stadiul de producție, din perimetrul operat de BSOG se extrag deja gaze. În plus, fiind un proiect de mică adâncime, costurile de operare probabil că sunt mai reduse decât cele din Neptun Deep, de mare adâncime, care va începe să producă gaze de-abia în 2027.
Nu este clar dacă OMV Petrom și Romgaz sunt interesate în achiziția participației BSOG individual sau dacă nu cumva vor să cumpere în asociație proiectul, pentru a-l alătura celui din Neptun Deep, pentru a se folosi de infrastructura acestuia pentru optimizare operațională a operațiunilor din Marea Neagră.
Surprinde, oricum, prezența pe lista „vizitatorilor” camerei de date deschisă de BSOG a Romgaz, companie care tocmai a plătit un miliard de euro pentru achiziționarea participației Exxon în cel mai important offshore din Marea Neagră, Neptun Deep, unde a devenit partener cu unul dintre potențialii săi concurenți pentru achiziționarea proiectului Midia, OMV Petrom.
În plus, spre deosebire de OMV Petrom, care a anunțat că, potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de solidaritate de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă, Romgaz estimează că va achita anul viitor în contul acestei taxe statului român peste 900 de milioane de lei.
La finalul lunii septembrie, Romgaz mai avea doar 1,7 miliarde lei numerar sau echivalent numerar, iar anul viitor va fi obligata să achite și contribuția de solidaritate de 900 milioane lei pe 2022, iar în 2024 pe cea aferentă anului acesta.
După ce va adopta, împreună cu OMV Petrom, la jumătatea acestui an, decizia finală de investiție în Neptun Deep, Romgaz mai trebuie să identifice și surse de finanțare a investiților suplimentare în acest proiect, estimate la 4 miliarde de euro, din care jumătate (10 miliarde de lei) este partea companiei deținute majoritar de statul român.
În plus, compania s-a și împrumutat la sistemul bancar pentru a putea achita miliardul de dolari către Exxon.
Spre deosebire de Romgaz, OMV Petrom nu va plăti probabil contribuția de solidaritate și a anunțat o poziție netă de numerar incluzând leasing în valoare de aproape 2,5 miliarde euro (12,2 miliarde lei) la 30 septembrie 2022, superioară celei înregistrată la 30 septembrie 2021, de 1,66 miliarde euro (8,1 miliarde lei).
Celelalte companii care au accesat camera de date BSOG pot fi companii locale mai mici interesate de asociere în proiect, companii ale statelor din regiune (Ungaria, Bulgaria, Ucraina) interesate în importul de gaze din România sau fonduri de investiții, precum Carlyle.
În plus, o parte dintre companii, în special cele din statele vecine, pot solicita accesul numai pentru a analiza datele.
O astfel de achiziție poate fi făcută cu cash, prin împrumuturi bancare sau prin vânzarea în prealabil a producției. Cum producția BSOG este deja achiziționată de Engie, iar costurile unui credit bancar sunt ridicate în perioade inflaționiste, cea mai facilă formă de finanțare ar fi cea cu numerar. Iar firmele cu cash sunt fie fonduri de investiții, fie companiile de trading, pe lângă cele de petrol și gaze.
BSOG are și o serie de procese cu statul român. Pe lângă perspectiva arbitrajului la Curtea de Arbitraj de la Paris pe tema Legii offshore, compania a contestat recent, alături de partenerii săi în proiectul Midia, sancțiunile pentru nevânzarea anul trecut de gaze conform programului de ofertare a gazelor pe piețele centralizate și la preț reglementat, probabil, primite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), deși producția de gaze a debutat de-abia în vara lui 2022, iar producția a fost vânzută în avans către Engie, pentru finanțarea poriectului.
De asemenea, nu este clar dacă acționarii din proiectul Midia sunt obligați să achite „contribuția de solidaridate”, dat fiind că producția a început la mijlocul anului, iar în cei 4 ani precedenți nu au avut niciun venit din activitățile prevăzute de codurile CAEN din ordonanța adoptată pe 29 decembrie de Guvernul României. În cazul în care autoritățile române decid că trebuie achitată taxa și de aceștia, este probabilă soluționarea în instanță și a acestui diferend.
La 3 luni de la declanșarea producției, BSOG a intenționat să-și majoreze producția, însă acest lucru a fost îngreunat de aspecte reglementatoare și legislative. În acest sens, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat anul trecut un proiect de ordin, neadoptat până în prezent, prin care se introduce o excepție în cazul producătorilor și Transgaz, care se pot înțelege, pe o perioadă de 6 luni, asupra parametrilor de funcționare ai stațiilor de măsurare “în scopul creșterii capacității de livrare și a preluării în SNT a cantităților suplimentare de gazele naturale”.
Proiectul MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana și Doina (aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze) descoperite în anul 1995, respectiv 2007 și a început producția, de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an, la mijlocul lunii iunie.
Acționarii BSOG sunt grupul Carlyle și de BERD. Grupul Carlyle, prin fondul Carlyle International Energy Partners (CIEP), a achiziționat compania în august 2015, iar BERD a devenit acționar minoritar în luna noiembrie 2017.
