Profitul operațional EBITDA înregistrat de grupul italian de energie și utilități Enel în România, unde deține operațiuni majore în distribuția de electricitate și furnizarea de energie electrică și gaze naturale, precum și în producția de energie regenerabilă, a crescut cu 50% anul trecut, de la 206 la 309 milioane euro, potrivit datelor companiei.
Cea mai mare creștere a fost consemnată pe segmentul de furnizare, unde EBITDA a urcat de peste 5 ori, de la 15 la 82 milioane euro. Noul business Enel X, legat de electromobilitate și constând în principal în stații de încărcare a mașinilor electrice și hibrid, și-a sporit profitul operațional cu 50%, de la 6 la 9 milioane euro.
Profitul EBITDA al operațiunilor locale de distribuție de energie ale Enel a crescut cu 27%, de la 107 la 136 milioane euro.
Veniturile totale ale Enel în România au avansat marginal în 2020, cu 1,6%, de la 1,370 la 1,392 miliarde euro.
Italienii au raportat cheltuieli de capital în România de 200 milioane euro în 2020, față de 191 milioane euro în 2019. Din acestea, investițiile în dezvoltarea activelor s-au cifrat la 68 milioane euro anul trecut, în creștere de la 63 milioane euro în anul anterior.
La nivel global, profitul Enel a crescut în 2020 cu 20%, la 2,61 miliarde euro, în timp ce veniturile grupului au scăzut cu 19%, la 65 miliarde euro.
CEO-ul Enel, Francesco Starace, a declarat cu ocazia prezentării rezultatelor pe 2020 că primele finanțări UE din Planul de Redresare și Reziliență, în privința căruia compania este interesată de variantele naționale din țările europene unde are operațiuni (Italia, România, Spania și Grecia) ar putea fi primite de către guvernele naționale în cursul acestui an. Planul, destinat sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, are și o importantă componentă de investiții în energie. El atrăgea atenția încă de anul trecut că birocrațiile statelor UE vor avea mult de lucru pentru a putea absorbi banii și arăta că există potențial mare de investiții în România, în contextul Green Deal.
"Comisia Europeană a fixat ca deadline de elaborare a planurilor naționale finalul lui aprilie. Unele țări, precum Spania, și-au avansat deja propunerile. Altele, ca Italia, nu și-au făcut încă integral <temele>. Dar să zicem că, în aprilie, toate inițiativele vor trebui prezentate echipei UE însărcinată cu această incredibilă sarcină de a înțelege care dintre proiecte respectă logica și criteriile de finanțare ale UE și care nu. Pentru a face asta, UE are la dispoziție 8 săptămâni, deci două luni pentru a răspunde diferitelor feedback-uri. Ulterior, Consiliul European trebuie să le aprobe în 4 săptămâni. Deci ne gândim că, luând în calcul și o potențială pre-finanțare de 10%, statele membre ar putea primi primele fluxuri de bani în cursul anului 2021", a spus șeful grupului italian.
El a adăugat însă că, pentru ca acești bani să vină, guvernele naționale trebuie să stabilească proceduri de alocare pe baze competitive, respectând toate normele și îndrumările privind ajutoarele de stat, importante pentru jucătorii privați ca Enel, precum și modificări ale cadrului legislativ, inclusiv pentru sectoare cu monopoluri naturale reglementate precum distribuția de energie.
"E mai ușor să accelerezi ritmul de implementare al unor proiecte în cadrul unor activități aflate deja în curs. Cu alte cuvinte, pentru noi, care avem în multe țări investiții în curs de derulare, este mai ușor să majorăm aceste investiții și, în consecință, să beneficiem de timpuriu de alocarea acestor fonduri europene. E mai greu să începi de la zero ceva ce încă nu există", a conchis Starace.
