Confruntat cu scăderea veniturilor din tranzitul internațional, în urma încetării contractului cu Gazprom pe fostul coridor transbalcanic, operatorul de transport autohton, Transgaz, ar putea primi un ajutor nesperat de la fostul procuror șef al DNA și actualul procuror șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.
După modelul Nord Stream 2, Congresul SUA, Comisia Europeană și OLAF au primit o sesizare din partea unui ONG anti-corupție din Bulgaria privind încălcarea de către companiile care construiesc prelungirea TurkStream către Serbia (TukStream 2) a prevederilor celui de-al treilea pachet energetic al UE.
Directoratul de energie al CE a reacționat deja, potrivit publicației, susținând că deocamdată nu vede nicio încălcare a prevederilor europene și a sugerat totodată ca ONG-ul să se adreseze procurorului general al Bulgariei.
TurkStream este gazoductul finalizat de Gazprom la finalul anului 2019, care străbate Marea Neagră și Turcia, format din 2 secțiuni, ambele de 15,75 miliarde metri cubi fiecare, una destinată Turciei, alta Europei. Pentru alimentarea Europei, Bulgaria, dar și Serbia, ar fi trebuit să construiască o prelungire (TurkStream 2 sau Balkan Stream) care să ducă gazul rusesc în Ungaria, traseu care urma să înlocuiască, alături de Nord Stream 2, ruta ucraineană de transport a gazelor rusești către occident.
Deja lucrările la TurkStream 2 sunt întârziate considerabil, ceea ce face ca Gazprom să-și revizuiască strategia, chiar dacă mutarea tranzitului de gaze către Europa din Ucraina prin Turcia și Bulgaria rămâne obiectivul principal al gigantului rus.
Numai că problemele întâmpinate la construirea prelungirii gazoductului (TurkStream 2) se pare că i-a determinat ca, cel puțin deocamdată, să mute traseul de pe cel planificat (Bulgaria-Serbia-Ungaria) pe fostul coridor interbalcanic (Bulgaria-România-Ungaria). Ceea ce nu poate fi decât benefic pentru Transgaz, care, prin tarifele de rezervare capacitate percepute în punctele de interconectare Negru Vodă și Csanádpalota, poate compensa dispariția tarifelor de tranzit încasate de la Gazprom, cu care avea semnat un contract de tip Take or Pay.
Deja se observă o reducere considerabilă a rezervărilor capacităților de import prin punctul de la granița cu Ucraina, de la 90 GWh/zi în februarie la 30 GWh/zi în perioada aprilie-octombrie, dublate de o majorare considerabilă a rezervărilor de capacitate de import prin punctul de interconectare cu Bulgaria (Negru Vodă) de la 30 GWh/zi la 70 GWh/zi în perioada martie-mai 2021.
În ceea ce privește capacitatea de export prin punctul de interconectare Csanádpalota (cu Ungaria) aceasta a fost rezervată în totalitate (50 GWh/zi) până în octombrie 2021, la un preț dublu față de cel de pornire.
Cum producția din România nu acoperă consumul intern, este clar că traderii au efectuat aceste rezervări bazându-se nu pe producția internă, ci pe un volum de import de gaze prin fostul coridor trasnbalcanic. Iar datele arată că pariază pe Bulgaria, unde capacitățile rezervate sunt deținute, potrivit unor surse din piață, de unul dintre cei doi importatori prin care Gazprom exportă gaze în România.
Principala problemă cu construirea prelungirii TurkStream în Bulgaria pare a fi cea a stațiilor de comprimare.
Companiile din Rusia specializate au fost sancționate de UE și SUA în momentul anexării Crimeei în 2017. Drept urmare, operatorul de transport din statul vecin, Bulgartransgaz, a semnat un contract cu divizia europeană a companiei americane Solar Turbines (subsidiară a Caterpillar), Solar Turbines Europe SA - Belgia.
Solar Turbines Europe SA - Belgia a furnizat deja, însă cu întârziere, 3 compresoare necesare stației de comprimare Rassovo.
Expertul rus și cofondatorul RusEnergy, Mikhail Krutikhin, a declarat pentru presa bulgară că soarta TurkStream 2 „depinde de americani”, care vor trebui să înceapă să impună sancțiuni Nord Stream 2 și TurkStream 2 începând cu 2021.
Krutikhin a atras însă atenția asupra faptului că pachetul de sancțiuni al SUA pentru cele două conducte nu menționează secțiuni terestre, ci doar maritime și navale.
Potrivit acestuia, acest lucru ar putea explica faptul că filiala belgiană a Solar Turbines a reușit să furnizeze compresoare pentru cele trei stații de comprimare ale TurkStream 2 din Bulgaria.
La rândul lor, experții Consiliului Atlantic din Bulgaria, citați de publicația banker.bg, susțin că TurkStream 2 nu va fi finalizată conform strategiei Gazprom.
Potrivit experților consiliului, Solar Turbines nu va livra toate stațiile de comprimare necesare funcționării gazoductului, compania americană, la presiunea autorităților SUA și UE, urmând a trage de timp cel puțin până când va fi finalizată construirea interconectorului dintre Grecia și Bulgaria, care va permite introducerea în Bulgaria de gaz natural lichefiat (GNL) american.
Iar până atunci, dacă Gazprom va insista să ocolească Ucraina ca țară de tranzit, singura rută alternativă pentru gazul rusesc din TurkStream către Ungaria va fi România. Spre beneficiul Transgaz.
