Lucrările operatorului sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, de dezvoltare a interconectărilor cu sistemele vecine din Ungaria și Bulgaria, în vederea majorării capacității de export și tranzit de gaze naturale a României, vor intra sub supravegherea directă a Comisiei Europene, potrivit angajamentelor asumate de Transgaz în urma unei investigații a Comisiei, care suspectează compania de stat de "întârzierea strategică" a lucrărilor, de natură să blocheze exporturile românești de gaze.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Transgaz s-a angajat oficial să pună la dispoziție o capacitate fermă minimă totală de export de 4,05 miliarde de metri cubi de gaze pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria, să respecte termene ferme de finalizare a lucrărilor necesare atingerii acestei capacități de export, să nu impună tarife de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze și, în general, să nu întreprindă nimic care ar putea pune piedici exporturilor de gaze din România, prin nici o metodă (tarife, argumente tehnice, aranjamente contractuale sau altele).
Nerespectarea acestor angajamente poate duce la impunerea de către Comisia Europeană a unei amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală a Transgaz, care în 2017 s-a ridicat la peste 1,8 miliarde lei.
În toamna anului trecut, Parlamentul și Consiliul European au adoptat un Regulament care prevede înființarea unui așa-numit "mecanism de solidaritate" la nivelul UE, prin care țările care se confruntă cu crize serioase de aprovizionare cu gaze trebuie sprijinite de celelalte state membre, prin livrări de gaze naturale. Regulamentul stipulează inclusiv că, pentru a ajuta statele în criză, celelalte țări ar trebui să reducă sau chiar să întrerupă furnizarea pentru anumite tipuri de clienți. Pentru ca Regulamentul să poată fi efectiv aplicat, este nevoie ca schimburile de gaze între state să se poată face la niveluri cantitative cât mai mari și să nu existe nici un fel de bariere în calea acestora.
"Comisia a concluzionat în mod preliminar că este posibil ca Transgaz să se fi angajat într- strategie de restricționare a fluxului liber al gazelor din România către statele membre UE vecine, implementată prin diferite mijloace și în special prin (i) subinvestirea în sau întârzierea strategică a construirii infrastructurii de transport relevante pentru exporturi, (ii) impunerea de tarife de interconectare pentru exporturile de gaze naturale către alte state membre care au făcut aceste exporturi neviabile din punct de vedere comercial și (iii) argumente tehnice supărătoare ca pretext pentru restricționarea sau pentru justificarea întârzierii exporturilor de gaze din România către alte state membre", se arată într-un document al Comisiei Europene.
Sursa citată afirmă că, prin conduita sa, Transgaz ar fi putut urmări crearea sau menținerea de bariere în calea fluxului transfrontalier de gaze din România către alte state membre UE, împiedicând realizarea unei piețe interne europene de gaze.
"O astfel de conduită poate duce la segmentarea piețelor între statele membre și la discriminarea de facto, față de clienții din România, a clienților din alte state membre, în special Ungaria și Bulgaria, care au fost împiedicați să profite de beneficiile pieței interne. Concluzia preliminară a Comisiei este că comportamentul Transgaz ar putea reprezenta abuz de poziție dominantă, ceea ce constituie o încălcare a articolului 102 al Tratatului de Funcționare a Comisiei Europene", conchide Comisia.
Astfel, Transgaz s-a angajat să pună la dispoziția utilizatorilor de rețea, prin licitații deschise, transparente și nediscriminatorii, capacitatea maximă disponibilă de export de gaze din România în Bulgaria și Ungaria și să garanteze capacități ferme minime de transport de 750 miloane metri cubi prin punctul de interconectare cu Ungaria, Csanadpalota, de la 1 mai 2019, de 1,5 miliarde metri cubi prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Giurgiu-Ruse, de la 1 iulie 2019, și de 1,8 miliarde metri cubi prin celălalt punct de legătură cu Bulgaria, de la Negru Vodă-Kardam, de la 31 decembrie 2019.
Pentru a asigura aceste capacități de export, Transgaz s-a angajat să execute următoarele lucrări, cu termene ferme de finalizare:
Toate aceste lucrări sunt incluse în planul de dezvoltare al Transgaz, iar cele mai multe au fost deja demarate și se află în diverse faze de execuție, fiind în grafic din punct de vedere al deadline-urilor. Ele fac parte din două proiecte mari ale companiei, respectiv secțiunea românească a conductei internaționale BRUA și interconectarea sistemului național de transport cu conducta de transport internațional gaze naturale T1 și reverse flow Isaccea.
Cel de-al doilea înființează un culoar de transport gaze naturale între piețele din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina, în condițiile în care se realizează și interconectarea între Grecia și Bulgaria, și creează posibilitatea preluării în sistemul românesc de transport a gazelor naturale descoperite în Marea Neagră, pentru valorificarea acestora pe piața românească și pe piețele regionale.
"Deși îmbunătățirea transportului de gaze naturale din și către Ucraina nu face parte din angajamente, angajamentele vor avea consecințe pozitive asupra fluxului de gaze la punctul de interconectare cu Ucraina, Isaccea 1-Orlovka", se menționează în document.
Angajamentele prevăd nu doar cerințe cantitative cu privire la capacitățile de transport de gaze care trebuie puse la dispoziție la punctele de interconectare cu statele UE vecine, ci și standarde de presiune a gazelor.
După publicarea angajamentelor în Jurnalul Oficial al UE, toate părțile interesate vor trimite observații, de care Comisia va ține cont și, inclusiv pe baza lor, va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund sau nu preocupărilor sale în materie de concurență.
"În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care angajamentele devin obligatorii din punct de vedere juridic pentru Transgaz. O astfel de decizie nu ar stabili dacă a avut loc sau nu o încălcare a normelor antitrust ale UE, ci ar obliga din punct de vedere juridic Transgaz să respecte angajamentele propuse. Dacă o societate încalcă aceste angajamente, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a acesteia, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE", precizează Executivul de la Bruxelles.
Aceste angajamente ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul anului 2025, iar monitorizarea îndeplinirii acestora de către Transgaz ar urma să fie încredințată unui administrator fiduciar. Acesta va fi nominalizat și plătit de către Transgaz și trebuie să fie concomitent o persoană cu expertiză în materie și independentă de companie, pentru evitarea oricărui conflict de interese. Comisia Europeană va avea dreptul să respingă propunerile Transgaz, dacă va avea obiecții, caz în care Executivul de la Bruxelles își va impune propria nominalizare pentru această funcție.
Administratorul fiduciar va avea acces la toate activele, instalațiile și documentele Transgaz și va avea dreptul să transmită Comisiei Europene informații confidențiale despre operațiunile și activitatea companiei.
Comisia a deschis o procedură oficială de investigare a comportamentului Transgaz în iunie 2017 și a comunicat societății preocupările sale preliminare în septembrie 2018. Procedura oficială de investigare a fost deschisă după inspecțiile efectuate în România în iunie 2016.
"Acest caz completează eforturile Comisiei de a face posibil fluxul liber al gazelor naturale la prețuri competitive pe piețele de gaze din Europa Centrală și de Est. Cazul se înscrie în obiectivele strategiei energetice a UE, întrucât piețele concurențiale ale energiei favorizează securitatea aprovizionării. Comisia a adoptat deja în mai 2018 o decizie prin care a impus Gazprom obligații în acest scop. Limitarea capacităților de export de către operatorii sistemelor de transport afectează substanțial eforturile Comisiei de a crea în UE o piață a energiei integrată și concurențială. În prezent, Comisia s-a angajat în combaterea unui astfel de comportament și pe piețele energiei electrice, de exemplu, prin investigarea eventualelor limite ale capacității la punctul de interconectare dintre vestul Danemarcei și Germania", mai spune Comisia Europeană.
