Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din Municipiul Constanța, printre cele mai mari dintre cele rămase în funcțiune la nivelul țării și aflat într-o stare tehnică și financiară dezastruoasă, o ia pe urmele "fratelui mai mare" la fel de "oropsit" din București. Din declarațiile oficialităților implicate, precum și din documente analizate de Profit.ro, rezultă că și la Constanța se are în vedere transferul operării rețelei de transport și distribuție a agentului termic pe o firmă nouă și lipsită de datorii, pentru a putea fi accesate fondurile UE nerambursabile necesare pentru înlocuirea, redimensionarea și modernizarea conductelor, Primăria dorind și preluarea producătorului local de energie termică, controlat în prezent de Guvern. Tot precum în Capitală, însă, autoritatea locală riscă să fie trasă la răspundere pentru insolvența și posibilul faliment al RADET Constanța. după ce creditorii au respins planul de reorganizare a Regiei.
La Constanța, producția de energie termică este asigurată de către CET Palas a Electrocentrale Constanța, controlată de Ministerul Energiei, iar transportul și distribuția – de către RADET Constanța, deținută de Consiliul Local din municipiu. La fel ca la București, ambele companii se află în insolvență, din anul 2019.
Astfel, Consiliul Local Constanța a aprobat recent înființarea unei firme noi, Termoficare Constanța SRL, cu asociat unic Municipiul Constanța, care urmează să preia operarea sistemului de transport și distribuție a energiei termice. Cu aceeași ocazie a fost aprobat și planul de reorganizare al actualului operator insolvent, RADET Constanța.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ideea Primăriei era ca, în urma aprobării planului de reorganizare de către creditorii RADET, Regia locală să continue să funcționeze cel puțin până pe la jumătatea anului în curs și cel târziu până la 1 februarie 2022, când este termenul maxim de implementare a reorganizării. Între timp, noua firmă, Termoficare Constanța SRL, ar urma să obțină toate licențele, avizele și autorizațiile impuse de lege pentru a fi desemnată operator al sistemului de termoficare constănțean.
La București, primarul general Nicușor Dan a anunțat recent intenția fermă a Primăriei Capitalei de a prelua activele și operațiunile producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), controlat de Ministerul Energiei. La malul mării, edilul Constanței, Vergil Chițac (PNL) a declarat că va convinge atât Ministerul Energiei, cât și Guvernul, să cedeze orașului Constanța actualul CET și implicit terenul de sub el, pentru ca pe respectivul teren municipalitatea să construiască cu finanțare UE o nouă unitate de producție de energie termică și electrică în cogenerare, care să funcționeze integrat cu transportul și distribuția deținute deja de Primărie. Chițac a precizat că, în acest scop, este necesară o hotărâre de guvern prin care respectivul teren să fie concesionat Municipiului Constanța.
Cel mai mare creditor al Regiei este producătorul Electrocentrale Constanța, de asemenea în insolvență. Mai departe, cel mai mare creditor al Electrocentrale Constanța este ELCEN București, deținător al unei creanțe istorice de peste 220 milioane lei asupra producătorului constănțean, provenită inclusiv din divizarea din 2014 a celor două societăți și care face obiectul mai multor procese în instanță.
Pe 19 ianuarie, ELCEN București a impus în ședința adunării creditorilor Electrocentrale Constanța decizia ca administratorul special al companiei constănțene să voteze respingerea planului de reorganizare al RADET Constanța. Electrocentrale Constanța deține aproape 63% din creanțele acceptate cu drept de vot asupra RADET, respectiv 298,29 milioane lei dintr-un total de 474,47 milioane lei, având totodată calitatea de creditor indispensabil, fiind singurul furnizor de agent termic al RADET.
ELCEN București refuză planul de reorganizare a RADET Constanța, pentru că acesta prevede că doar creditorii garanți și cei salariali vor primi bani, în total sub 800.000 lei, pentru celelalte categorii de creanțe distribuirea fiind zero. Potrivit aceluiași plan, în scenariul reorganizării se vor obține 4,11 milioane lei din vânzarea unor bunuri ale Regiei, în condițiile în care se estimează că, în caz de faliment și lichidare a tuturor activelor RADET, s-ar obține 8,57 milioane lei, adică mai mult decât dublu.
"Planul de reorganizare a activității RADET Constanța nu are în vedere redresarea debitorului RADET Constanța (activitate ce trebuie urmărită cu prioritate în cadrul procedurii de insolvență a debitorului RADET Constanța, așa cum rezultă din art. 4, pct. 2 din Legea 85/2014 ) și nici plata creditorilor înscriși la masa credală într-o măsură cât mai mare, ci dimpotrivă, se axează doar pe reorganizarea activității de transport și distribuție a energiei termice în cadrul Municipiului Constanța prin intermediul unei alte societăți, activitate ce se află în responsabilitatea exclusivă a acestei unități administrativ teritoriale, conform prevederilor Legii 325/2006. În cadrul reoganizarii (…) se urmărește funcționarea RADET Constanța pe o perioadă limitată de timp, deoarece la data de 22.06.2021 expiră licența ANRE fără posibilitatea legală de prelungire a acesteia (planul prevede o perioadă de reorganizare de 12 luni), până la înființarea unei alte societăți, Termoenergetica Tomis SRL (de fapt Termoficare Constanța SRL – n.r.), care să preia, în baza unui contract de delegare, responsabilitatea activității de transport și distribuție a energiei termice în Municipiul Constanța", a susținut reprezentantul ELCEN București în cadrul ședinței adunării creditorilor Electrocentrale Constanța.
Mai mult, el a reproșat faptul că în planul de reorganizare nu ar fi menționată inacțiunea municipalității printre cauzele intrării în insolvență a RADET, nefiind indicată responsabilitatea autorităților locale cu privire la această situație. El a adăugat că, în acest context, ELCEN București va avea în vedere urmărirea recuperării creanței sale de 222,43 milioane lei prin toate mijloacele legale de care dispune, aspect ce trebuie avut în vedere și de administratorul special și de cel judiciar al Electrocentrale Constanța.
În fine, ELCEN București a mai cerut administratorului judiciar al Electrocentrale Constanța "să convoace o ședință a comitetului creditorilor în care să prezinte un raport din care să rezulte o analiză temeinică, detaliată, asupra cauzelor tehnologice și financiare reale care au condus la intrarea în insolvență a debitorului său, RADET Constanța, precum și o analiză în ceea ce privește atragerea raspunderii unității administrativ teritoriale Municipiul Constanța pentru această situație (fiind o situație identică cu cea din procedura de insolvență deschisă împotriva RADET București, în care ELCEN a solicitat atragerea răspunderii Municipiului București)", potrivit procesului verbal al ședinței.
Pe 27 ianuarie, adunarea creditorilor RADET Constanța a respins planul de reorganizare al Regiei, astfel că riscul de faliment a devenit extrem de real.
Sistemul centralizat de termoficare din Constanța alimentează în prezent un număr de sub 50.000 de consumatori.
În raportul privind cauzele insolvenței RADET Constanța se arată, printre altele, că, cu toate că sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul Constanța a fost proiectat și realizat ca linie tehnologică integrată, s-a hotărât spargerea acestui lanț tehnologic, producția și transportul trecând la Electrocentrale Constanța, iar distribuția și furnizarea fiind preluate de către Consiliul Local Constanța, care a înființat RADET Constanța pentru operarea serviciului public. Această divizare a generat disfuncționalități, întrucât deciziile nu au mai fost unitare, iar cei doi operatori locali au avut reglementatori diferiți, ANRE, respectiv ANRSC.
"Deciziile contradictorii emise de autoritățile de reglementare (ANRE, ANRSC), cum ar fi alocarea costurilor aferente cogenerării numai în contul energiei termice, au generat creșterea prețului la producător și implicit, în lanț, a facturii de energie termică până la consumatorul final. Operatorilor din domeniul gazelor naturale li se permite să solicite plata în avans pentru consumul de combustibil necesar CET-ului, care produce căldură necesară încălzirii populației și care nu poate la rândul său să emită facturi în avans către distribuitor și nici către populație. Contractele cadru dintre operatorii locali CET și RADET (reglementat de către ANRE), respectiv dintre RADET Constanța și consumator (reglementat de către ANRSC) nu prevăd plăți în avans care să asigure cerința operatorilor de gaze", se arată în document.
Sursa citată mai menționează decalajul (de 15 zile) dintre termenul de plată al facturilor emise de către producătorul de energie termică (de 30 zile calendaristice pe relația cu RADET, conform ANRE) și i termenul de încasare a facturilor de la consumatori (de 45 zile calendaristice pe relația cu consumatorii, conform ANRSC), care a condus la întârzierea la plata facturii și a generat penalități.
Este indicată și decontarea cu întârzieri de până la 3 ani, în perioada 2004-2012, a sumelor reprezentând subvenția acordată populației de la bugetul de stat, care a condus la acumularea de dobânzi și penalități de întârziere pe contractul comercial dintre părți, dar și inexistența în tariful reglementat al RADET a unei componente care să permită acumularea de sume destinate stingerii penalităților calculate de Electrocentrale Constanța pentru nedecontarea la timp a subvenției de la buget.
"Tariful practicat de RADET Constanța pentru distribuția și furnizarea energiei termice prin puncte termice s-a menținut neschimbat timp de 6 ani, fiind modificat abia în aprilie 2016. Înghețarea din aprilie 2016 până în ianuarie 2019 a prețurilor/tarifelor practicate de către RADET Constanța a survenit în condițiile în care în această perioadă s-au majorat substanțial costurile elementelor din structura de tarif, pe fondul creșterilor de preț la utilități și a salariului minim pe economie", se spune în document.
Tot acolo se menționează că, începând cu anul 2012, în municipiul Constanța s-a accentuat fenomenul de debranșare din cauza eliminării subvenției la căldură pentru populație, în perioada noiembrie 2011 – noiembrie 2014. "Ulterior, începând cu sezonul de iarnă 2014 – 2015 și până în prezent, administrația locală a reluat subvenționarea prețului energiei termice plătit de populație pe timp de iarnă. Gradul mare de deconectare a consumatorilor (44,6% pe întreg municipiul la sfârșitul anului 2018) a afectat eficiența sistemului de alimentare centralizată, iar consumatorii rămași racordați au fost puși în situația de a plăti suplimentar, datorită creșterii costurilor de producere și distribuție în situația funcționării instalațiilor într-un regim neeconomic, la sarcini reduse față de cele instalate", se mai afirmă în documentul citat.
