Angajamentul european al României de a-și majora cu 3.000 MW, până la jumătatea anului 2026, puterea instalată în centrale de producție de energie regenerabilă eoliană și fotovoltaică, prins și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și multitudinea de scheme de sprijin financiar pregătite de autorități în acest scop au ascuțit lupta pentru terenuri propice investițiilor în parcuri solare și de vânt, care ajunge uneori să se poarte și în sălile de judecată.
În primăvara acestui an, Consiliul Județean Ialomița a lansat o licitație pentru a concesiona pe 30 de ani o suprafață totală de peste 638 de hectare de terenuri agricole din extravilanul comunei Vlădeni, aflate în proprietatea privată a județului, pentru construirea de parcuri fotovoltaice.
Potrivit documentației procedurii, analizată de Profit.ro, cel mai important criteriu de atribuire a fost redevența oferită CJ Ialomița în lei/hectar pe an (maximum 40 de puncte), urmat de capacitatea economico-financiară, respectiv media cifrei de afaceri a ofertanților pe anii 2017-2019 (maximum 30 de puncte) și de experiența acestora în construirea de parcuri fotovoltaice (maximum 30 de puncte pentru 4 proiecte implementate în portofoliu sau mai multe).
Suprafețele de teren oferite spre concesionare au fost împărțite în 4 module, de 339,7, 227,2, 33,2 și 37,9 hectare, iar deciziile de atribuire au fost luate în iunie 2021, după 3 ședințe de evaluare.
Modulele mici, în suprafață totală de circa 71 de hectare, au fost adjudecate de către Enel Green Power România, parte a grupului italian omonim, cu o ofertă de redevență de 3.185 lei/hectar/an, ceea ce înseamnă în total circa 227.000 lei pe an și 6,8 milioane lei pe toată durata concesiunilor. Enel s-a impus în fața competitorilor Renovatio, Simtel Team, AIK Energy, Bess Energy One, Sun Terminal și Energy Force One.
Modulele mari, însumând 567 de hectare, au fost câștigate de danezii de la European Energy AS (EE), care au oferit o redevență de 7.388,85 lei/hectar pe an, respectiv circa 4,19 milioane lei în total pe an și peste 125 milioane lei pe toată durata concesiunii. Compania daneză, fondată și condusă de antreprenorul Knud Erik Andersen, a concurat cu Enel Green Power, EDPR, Renovatio, Simtel Team, AIK Energy, Bess Energy Two, Bess Energy Four și Sun Terminal.
Victoria danezilor a fost contestată în justiție de Bess Energy Two și Bess Energy Four, firme locale înființate anul acesta și controlate indirect de olandezii Jacob și Johannes Marijnen, potrivit datelor termene.ro. Aceștia sunt prezenți pe piața din România din 2013 și dețin mai multe companii cu profil de activitate în energia regenerabilă, cumpărând de-a lungul timpului trei parcuri fotovoltaice, respectiv Dumbrăveni (2,5 MW), Gătaia (3 MW) și Feldioara 2 (4 MW). Olandezii le-au revândut pe primele două fondului ceh de private equity Dravus Investment, în 2021.
Bess Energy Two și Bess Energy Four au oferit o redevență mai mare decât câștigătorul European Energy AS (EE) pe concesiunea celor 567 de hectare ialomițene (13.115 lei/ha/an la modulul 1, respectiv 10.000 lei la modulul 2), însă danezii s-au impus cu o medie a cifrei de afaceri superioară (535,4 milioane lei, față de 47,6 milioane lei olandezii). La capitolul experiență în activitate, ambii competitori au înregistrat punctajul maxim (30), olandezii prezentând 4 proiecte implementate, iar danezii – 11 proiecte.
Bess Energy Two și Bess Energy Four au dat în judecată Consiliul Județean Ialomița și au cerut anularea rezultatului procedurii de licitație, susținând în instanță că European Energy AS (EE) nu ar fi depus garanție de participare, nu ar fi garantat oferta timp de 90 de zile, nu ar fi tradus documentele de ofertă din daneză în română, nu ar avea ca obiect de activitate în actul constitutiv "producția de energie electrică", ci doar "vânzarea de ferme de energie", și ar fi obținut punctaje mari la criteriile "capacitate financiară" și "experiență" prezentând media cifrei de afaceri și proiectele de parcuri solare implementate (din care unele vândute între timp) ale grupului din care face parte, nu pe ale sale în mod individual, fără să invoce susținerea unor terți.
În replică, atât CJ Ialomița, cât și European Energy AS (ca intervenient), au respins ca neîntemeiate toate susținerile olandezilor, potrivit documentelor de la instanță analizate de Profit.ro.
"În ceea ce privește susținerea potrivit căreia nu a făcut dovada experienței în domeniul de activitate construire parc fotovoltaic și producție energie electrică, intervenienta (European Energy AS – n.r.) susține că a făcut și dovada experienței, depunând în cadrul ofertei documente justificative din care rezultă că, prin societățile-fiice deținute și controlate de ea, a implementat mai multe proiecte care se circumscriu domeniului de activitate care corespunde obiectului procedurii de concesiune ”construire parc fotovoltaic”. Faptul că anumite societăți deținute de către ea, care au încheiat astfel de contracte și au implementat proiecte asemănătoare, care corespund obiectului procedurii de concesionare, au fost radiate ulterior implementării proiectelor respective, nu poate fi invocat ca motiv de descalificare a ofertei sale. Aceste societăți au fost înființate tocmai pentru aducerea la îndeplinire/realizarea unor proiecte specifice (care se circumscriu și corespund și obiectului procedurii de concesionare). (…) . În ceea ce privește susținerea reclamantei potrivit căreia nu ar fi demonstrat factorul 2 de evaluare - capacitatea economică - cifra de afaceri aferentă celor 3 ani, calcularea greșită a valorii respective, cifrele de afaceri aferente celor 3 ani (2017, 2018 și 2019) depuse de intervenientă sunt fără echivoc doar ale acesteia (și nu ale societăților afiliate) astfel cum rezultă din bilanțurile contabile depuse (…)", relevă sursa citată.
Bess Energy Two și Bess Energy Four au reușit să obțină în primă instanță, la Tribunalul Ialomița, anularea tuturor actelor procedurii de licitație cu privire la modulele de teren adjudecate de European Energy AS, instanța obligând în plus Consiliul Județean Ialomița să îi descalifice pe danezi și să declare drept câștigătoare ofertele depuse de reclamante, pentru suprafața totală de 567 de hectare. Cei de la European Energy AS au atacat deja decizia cu recurs la Curtea de Apel București, care nu a fixat încă un prim termen de judecată.
După cum a relatat Profit.ro, European Energy AS, care a anunțat oficial în septembrie că și-a deschis o filială în România, a preluat firma locală dezvoltatoare a unuia dintre cele mai vechi proiecte de parcuri eoliene românești, pentru care primele teste profesioniste de vânt au fost efectuate în urmă cu 13 ani. Compania a mai înființat anul acesta două firme în România, EE Renewable Development SRL (activități ale holdingurilor) și EE Omicron Solar SRL (construcții proiecte utilitare pentru electricitate și telecomunicații).
European Energy AS, un business cu încasări de circa 200 milioane euro și profit operațional de peste 61 milioane euro anul trecut, dezvoltă, finanțează, construiește și operează parcuri eoliene și solare, precum și instalații de hidrogen și capacități de stocare la nivel global. Compania daneză a investit în circa 2 GW de parcuri eoliene și solare finalizate în 16 țări și are o capacitate de 1,1 GW de energie regenerabilă în construcție în opt țări din Europa, Brazilia, America de Nord și Australia.
Extras din raportul procedurii de licitație. Sursă: Consiliul Județean Ialomița
