Construcția hidrocentralei Brădișor a început în 1973, aceasta fiind pusă în funcțiune în 1982.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Estimarea inițială de cost, de 36,024 milioane euro, a fost efectuată în 2020. Investiția a fost aprobată în 2021, iar prima licitație s-a derulat în 2022, fiind anulată din lipsă de oferte conforme.
″Ca urmare a anulării procedurii de atribuire derulate în anul 2022, precum și a situațiilor similare în care se aflau la momentul respectiv procedurile de atribuire pentru alte obiective de investiții, s-a constat necesitatea actualizării devizului general și a indicatorilor tehnico-economici (...), ca urmare a situației evoluției prețurilor și a creșterii timpilor de aprovizionare cu materiale și echipamente, cu respectarea soluției tehnice propuse în cadrul studiului de fezabilitate în baza căruia a fost aprobat inițial obiectivul de investiție″, se arată într-un document analizat de Profit.ro.
Studiul de fezabilitate a fost actualizat, devizul a fost majorat la 86,553 milioane euro și a fost organizată o a doua licitație, în 2023, la care nu s-a prezentat niciun ofertant.
″Anularea procedurii a intervenit într-un moment de instabilitate economică în care creșterea prețurilor la echipamente, materiale, manoperă, într-un cadru legislativ în permanentă schimbare, a condus la nevoia actualizării, în anul 2024, a devizului general și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții <Retehnologizare CHE Brădișor>″, menționează sursa citată.
Anul trecut, valoarea estimată a investiției a fost majorată la 121,892 milioane euro, iar în toamna lui 2024 a fost lansată a treia licitație, cu preț de pornire de 106,448 milioane euro, aflată încă în derulare.
″Analiza de senzitivitate realizată pentru proiect în cadrul actualizării din anul 2024 a luat în considerare variabilele critice ale proiectului, în cazul nostru costul investițional, energia medie produsă anual și cheltuielile cu apa uzinată, precum și impactul potențial al variației acestor variabile asupra indicatorilor de performanță financiară calculați pentru investiția de bază.
Analiza s-a realizat pentru rata de actualizare de 10% și relevă faptul că proiectul de investiție are indicatori de performanță financiară peste limita de rentabilitate, chiar și la variații cu ±15% ale parametrilor care îi influențează (costul investițional, producția de energie electrică și prețul apei turbinate)″, scrie în documentul citat.
Prin retehnologizare, Hidroelectrica urmărește prelungirea duratei de viață a hidrocentralei Brădișor cu cel puțin 30 de ani, precum și asigurarea funcționării acesteia la puterea prevăzută de proiect, de 115 MW.
Astfel, țintele vizate sunt ″• creșterea domeniului de funcționare al grupurilor (implicit de realizare a serviciilor tehnologice de sistem), de la 40÷50 MW pe grup, respectiv 80÷100 MW pe centrală, la 20÷57,5 MW pe grup, respectiv 40÷115 MW pe centrală; • creșterea randamentelor hidroagregatelor și implicit a randamentului total al amenajării; • asigurarea volumului și a calității serviciilor de sistem furnizate de CHE Brădișor conform prevederilor Codului Tehnic al RET; • realizarea unui sistem automat de comandă - control al funcționării echipamentelor și instalațiilor de la toate obiectele amenajării care să permită, pe lângă comenzile locale, conducerea întregului proces de producere a energiei electrice și a serviciilor de sistem de la distanță, fără personal permanent de exploatare în subteran centrală; • reducerea consumurilor tehnologice proprii ale CHE Brădișor; • creșterea fiabilității, disponibilității și siguranței în exploatare a echipamentelor și instalațiilor″, potrivit documentației de atribuire.
Hidroelectrica a primit 3 oferte la licitație.
Una dintre ele a fost depusă de un consorțiu condus de Baran Israel Ltd., parte a Baran Group, cea mai mare companie de inginerie din Israel, înființată în 1979 și listată la Bursa din Tel Aviv în 1992, care a fost interesată și de proiectul Tarnița.
Subcontractorii israelienilor sunt românii de la Enevo Group și East European Business Center, firma Energobit Cluj, proaspăt preluată de conglomeratul Vinci, precum și compania ucraineană de stat Ukrainian Energy Machines, producătoare de turbine și generatoare pentru centrale electrice.
O altă ofertă a venit din partea asocierii Electromontaj (România) – Koncar Electrical Industry (Croația), cu subcontractor societatea românească Butan Grup. Aceleași 3 firme au semnat anul trecut cu Hidroelectrica contractul de retehnologizare a hidrocentralei Vidraru.
Al treilea ofertant este consorțiul format din firma românească de consultanță Best Achiziții SRL a Mihaelei Neagu și compania azeră de inginerie și construcție de obiective energetice Azenco. Subcontractori sunt aceiași ucraineni de la Ukrainian Energy Machines, conaționalii lor de la Ukrhydroproject, specializați în inginerie hidro, fabricantul turc de transformatoare Balikesir Elektromekanik și societățile românești SSG Fire & Rescue, Metabet CF și Forest Electro Grup 2002.
