Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Eliminarea a fost consfințită astăzi de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, după decizia similară de marți a Senatului. Modificarea radicală a legislației contribuției de solidaritate a fost adoptată de deputați cu 182 de voturi pentru, 38 contra și 44 de abțineri.
″Textul prezintă neclarități și dificultăți de interpretare, putând genera situații care ar conduce la nerespectarea legislației europene″, a fost argumentul coaliției de guvernare, care a decis eliminarea prevederilor reclamate de Iohannis, inițiate anterior tot de ea. Parlamentarii s-au mișcat extrem de repede, în condițiile în care termenul de declarare și plată a contribuției de solidaritate este 25 iunie.
În schimb a fost introdusă o taxă în sumă fixă pe țițeiul prelucrat în rafinării, care va fi datorată doar de către companiile care practică concomitent activități de extracție și de rafinare a țițeiului. Singura companie din România aflată în această situație este OMV Petrom.
″Marjele de rafinare în perioada de aplicare a OUG nr. 186/2022 sunt superioare unor marje obținute în condiții normale de piață. Deși în anul 2023 se estimează că marjele vor scădea, ele vor fi în continuare superioare unor marje obținute în condiții normale de piață, activitatea de rafinare nefiind însă impozitată suplimentar″, a argumentat coaliția introducerea noii taxe.
Taxa va fi de 350 lei pe tona de țiței procesat în activitatea de rafinare. OMV Petrom a procesat anul trecut 4,241 milioane tone de țiței și condensat la rafinăria Petrobrazi, potrivit raportului său anual pe 2022, din care ar rezulta o obligație de plată la bugetul de stat de peste 1,48 miliarde lei.
Cifra este mult sub estimările privind ″factura″ de plată a OMV Petrom pentru contribuția de solidaritate în situația în care activitățile vizate de contribuție ar fi avut o pondere de cel puțin 75% în cifra sa de afaceri, estimări care au mers de la minimum 3 miliarde lei până la 1 miliard de euro. Prevederile care au făcut obiectul cererii de reexaminare a lui Iohannis aveau ca scop tocmai ″forțarea″ acestui procent de 75%.
CITEȘTE ȘI O instanță din Cipru a înghețat o parte din activele miliardarului ceh Radovan Vítek, cel mai important investitor imobiliar din RomâniaA fost introdusă și prevederea potrivit căreia contribuția de solidaritate nu este datorată de către companiile care nu au avut producție în sectoarele vizate de aceasta în perioada 2018-2021. Astfel, au fost scutiți de supraimpozitare concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, unde producția a început în vara anului trecut.
″Pentru a asigura securitatea aprovizionării cu țiței, gaze naturale, huilă, produse de cocserie și produse obținute din rafinarea petrolului, precum și pentru a menține interesul investitorilor pentru realizarea de investiții noi în aceste domenii″, scrie în fundamentarea modificării, inițiată de coaliție alături de USR.
După cum a relatat Profit.ro, cei trei concesionari, Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia au contestat deja în instanță contribuția de solidaritate, reclamând neconstituționalitatea ei. În plus, ambasadoarea Statelor Unite la București, Kathleen Kavalec, i-a transmis premierului Ciucă, în cadrul unei întâlniri la care s-a discutat și despre investițiile energetice din Marea Neagră, că investitorii au nevoie de ″impozitare stabilă, previzibilă și transparentă″.
CITEȘTE ȘI ANAF iese de joi în stradă, dar nu în control, ci la protesteSoluțiile legislative alese de coaliție par un compromis între nevoia de bani a bugetului de stat, în condițiile situației îngrijorătoare a încasărilor bugetare din primul trimestru al anului și pe fondul continuării animozității politico-diplomatice față de Austria pentru refuzul aderării României la spațiul Schengen, și riscurile juridice (procese în justiție) și economice (amânarea investițiilor în gazele din Marea Neagră) aduse de prima variantă a legii de aprobare a OUG nr. 186/2022.
Contribuția de solidaritate din petrol și gaze a fost subiect de conflict politic în coaliția de guvernare. PSD a acuzat PNL că nu a negociat bine la Bruxelles în toamna anului trecut, prin Ministerul Energiei, Regulamentul UE prin care aceasta a fost introdusă la nivel european, astfel încât să fie obligată la plată și OMV Petrom. La rândul lor, liberalii i-au arătat cu degetul pe social-democrați pentru formularea OUG nr. 186/2022 în decembrie, act normativ inițiat de Ministerul Finanțelor Publice.